Curiozități și superstiții legate de Postul Crăciunului

Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie) este una dintre cele mai importante perioade pentru creștinii din mai multe rituri. Are o durată foarte lungă și tocmai de aceea este mai îngăduitor decât alte posturi de peste an.

Dincolo de însemnătatea creștină, de purificare fizică și sufletească pentru a întâmpina Nașterea Domnului cum se cuvine, există și multe superstiții și tradiții legate de Postul Crăciunului. Acestea nu au nimic în comun cu creștinătatea și cu religia, dar sunt dovada clară că mereu religia și tradițiile și superstițiile s-au intersectat și s-au suprapus pe alocuri.

Iată câteva curiozități, tradiții și superstiții legate de Postul Crăciunului. De câte ați auzit? Credeți în superstiții și tradiții?

1. Originea Postului Nașterii Domnului se găsește în Vechiul Testament când Noe, Moise și David așteptau venirea lui Mesia și cereau iertarea păcatelor prin post și rugăciune. De exemplu, Moise a petrecut 40 de zile pe Muntele Sinai înainte să primească cele 10 porunci.

2. Tradiţia populară are o cu totul altă explicație decât cea a Bisericii cu privire la originea Postului Crăciunului: ar fi fost poruncit de Maica Domnului bătrânului Crăciun drept pedeapsă pentru că tăiase mâna nevestei sale, care o moșise în staulul în care l-a născut pe pruncul Iisus.

3. După Lăsatul Secului (ultima seară dinaintea începerii postului), oalele din casă se așază cu gura în jos pentru a îndepărta bolile și necazurile de cei care locuiesc în acea casă.

4. În multe zone din țară, vasele se spală cu cenușă și cu leșie pentru a le curăța de orice urmă de carne.

5. La țară, în anumite sate din Transilvania, fetele nemăritate merg noaptea la fântâna din mijlocul satului, la cântatul cocoșilor, aprind o lumânare, o pun pe marginea fântânii și privesc pe luciul apei. Unora li se arată chipul viitorului soț.

6. Din punct de vedere al stricteții, Postul Nașterii Domnului este de dificultate mijlocie, fiind un post al bucuriei. Tocmai de aceea există dezlegări la pește și untdelemn.

7. În 20 decembrie, creștinilor li se permite să taie porcul.

8. În ajunul Sfântului Andrei (29 noiembrie), ferestrele și ușile se ung cu usturoi, pentru a scăpa de spiritele rele. Iar în ziua de Sfântul Andrei, se mănâncă usturoi și nu se pronunță numele lupului pentru ca cei care au trecut în lumea de dincolo să nu-i bântuie pe cei de pe pământ.

Comentarii