[Interviu] Florin Șomodi: Strategia prețului „mai mic” îi poate împinge la faliment pe tinerii antreprenori

florin somodi

Decizia de a deveni antreprenor este influențată de trei motive: perspectiva unui al doilea venit, independența față de un angajator și posibilitatea de a fi propriul șef. Ideea de a nu mai lucra conform unui orar stabilit este ca un vis devenit realitate pentru cei care se satură să își programeze viața în jurul programului clasic de la 9-17. Totuși, studiile arată că un antreprenor își dedică peste 10 ore propriului business, adică cu 21% mai mult decât un angajat cu normă întreagă din România. Iar munca mai multă nu este singurul aspect cu care se confruntă un tânăr într-ale afacerii. Birocrația, cadrul fiscal și legislativ, accesul la finanțare, nivelul scăzut al educației, inclusiv al celei antreprenoriale, mentalitatea și lipsa forței de muncă sunt doar câteva obstacole care trebuie dărâmate.

Acestora li se adaugă lipsa unei educații formale în ceea ce privește viața de antreprenor, cei mai mulți folosind alte surse de învățare precum mentoratul, discuțiile cu alți antreprenori, cărțile de business sau cursurile cu trainer specializat. Să nu uităm nici de dificultatea cu care se pot accesa finanțări în România și faptul că 60% dintre antreprenori cred că eșecul în afaceri este penalizat de societate.

Cu toate aceste date la îndemână, preluate din Barometrul antreprenoriatului, ediţia 2016, nici nu este de mirare că după 5 ani de la lansare, supraviețuiesc doar 40% dintre companiile lansate. O parte dintre aceste obstacole pot fi depășite dacă afacerea are de la bun început un plan de dezvoltare bine stabilit și supravegheat de către o persoană specializată în domeniu.

Pentru a afla mai multe despre planificarea riguroasă și profesionistă a unui plan de afaceri, baza succesului unei firme, am stat de vorbă cu Florin Şomodi, care are peste 12 ani de experiență în vânzări de servicii și produse, circa 15 ani de leadership în diverse ONG-uri și proiecte comunitare (Leo Clubs, Lions Clubs, JCI) şi 7 ani de experiență în training și facilitare a proceselor de planificare strategică, business planning, networking programatic. În perioada 21-23 octombrie, împreună cu Raluca Culda – Executive Coach și Talent Recruiter, organizează Titirez Bootcamp, un program de învățare accelerată de 3 zile destinat antreprenorilor la început de drum care au un start-up de maxim 18 luni și celor care doresc să pornească o afacere în maxim 3 luni. Până atunci, vă invit să citiți interviul acordat pentru BunaDimineata.ro, din care puteți afla ce puncte principale ar trebui să conțină un plan de afaceri, ce ar trebui să schimbe antreprenorii pentru a evita insolvența și/sau falimentul și dacă oamenii se nasc sau devin leaderi.

Unu din doi tineri din România, cu vârste cuprinse între 15 şi 39 de ani, susține că este pregătit să pună pe picioare un business propriu. Câți reușesc și care este motivul pentru care visele nu mai devin realitate?

Rețin vorbele președintelui unei mari bănci comerciale din România, olandez de origine, care susținea că statisticile arată că sub 5% din afacerile noi rezistă până la 2 ani de activitate. Este și motivul pentru care băncile nu își asumă creditarea start-up-urilor fără garanții materiale sau garanții de Stat.

Este o realitate a Europei, iar România nu face excepție. Motivul nu este unul singur. De regulă, e un cumul de factori. Încă trăim cu frică fără de riscul antreprenorial și probabil încă o generație de acum înainte, 10-15 ani. Familiile încă își mai avertizează copiii să nu își asume riscuri și să urmeze meserii sigure. Moda inginerilor din anii 80, moda IT-iștilor de după 2010. Așadar, educația antreprenorială din familie și școală încă este un factor critic.

Câți reușesc? Depinde de numărul de start-up-uri din fiecare an. Estimez că programele guvernamentale sprijină înființarea a circa 200-300 de firme noi în fiecare județ într-un an. Puțini pornesc fără aceste ajutoare sub formă de Grant (Start, SRL-D, Servicii și comerț, Femei antreprenor, etc.). Nu există încă studii statistice în acest sens pentru a trage concluzii și a face comparații clare.

Cei care nu reușesc, nu reușesc pentru că nu au experiențe antreprenoriale anterioare, nu știu exact ce doresc să dezvolte, nu-și fixează obiective sănătoase, nu se organizează sau nu-și recrutează angajați și colaboratori potriviți, nu întocmesc minime planuri de afaceri sau măcar de marketing și vânzări, nu fac estimări realiste ale veniturilor și cheltuielilor. O firmă moare datorită cash-flow-ului negativ. Elanul și euforia antreprenorială scade după realizarea investiției inițiale, în etapa în care antreprenorul fuge după clienți care să plătească pentru produsele comercializate sau serviciile prestate. Strategia prețului „mai mic” îi poate împinge la faliment pe tinerii antreprenori. Estimarea greșită sau lipsa oricărei estimări privind numărul viitorilor clienți și valoarea încasărilor.

Care sunt problemele cu care se confruntă un antreprenor aflat la început de drum?

Pornesc de la lipsa de claritate asupra ideii de afaceri. Continuu cu lipsa de know-how sau a unei minime pregătiri antreprenoriale, a unei minime planificări și analiza riscurilor și planificarea contramăsurilor la riscuri, scăparea de sub control a cheltuielilor, lipsa capitalului de lucru, taxele aferente angajaților, investițiile mici în marketing și promovare, și putem continua la nesfârșit în funcție de fiecare domeniu de activitate în parte.

Planul de afaceri, mai exact planificarea riguroasă și profesionistă, stă la baza succesului unei firme. Ce puncte principale ar trebui să conțină acesta?

Cu siguranță întocmirea unui plan de afaceri, fie și într-o formă minimalistă, este de dorit. Când planifici, te pui pe tine însuți în papucii managerului, e ca și cum ai trăi situațiile în timp real. E important însă să ai pe cineva alături să îți formuleze întrebări bune pentru zonele pe care inevitabil le vei ignora. Un plan de afaceri te va trece obligatoriu printr-o descriere clară a pieței  în care vrei să activezi, a clienților cu toate caracteristicile lor (sex, vârstă, venituri, etc), o analiză a pieței în care analizezi concurenții viitori, mărimea totală a pieței, analizezi variantele de strategii de marketing prin care să țintești exact acei clienți pe care ți-i dorești și modul în care ajungi să comunici cu ei. De asemenea, un plan de afaceri face referire la resursele umane implicate și managementul lor, la managementul general al afacerii și organizarea muncii, descrierea proceselor productive sau de realizare a serviciilor. Inevitabil va conține și un buget al investiției inițiale și estimări realiste privind vânzările și încasările, simulări de cash-flow, schemele de impozitare la care ne supunem, estimări ale profiturilor ce se vor realiza și amortizările investiților. De asemenea, o estimare a creșterilor pe 3-5 ani, și un plan de acțiune pe termen scurt de până la un an. Aceste informații ar fi esențiale. Se mai pot adăuga și alte informații relevante fiecărui tip de afacere.

Ce recomanzi: externalizarea sau nu a scrierii unui plan de afaceri?

Nu aș avea o problemă cu externalizarea realizării planului de afaceri spre un consultant de exemplu, dacă avem de urmat rigori ale unui program de finanțări nerambursabile guvernamentale sau europene. Văd necesară prezența antreprenorului și contribuția lui pe parcursul întocmirii de către consultant. Pentru domeniile de nișă, recomand și eu consultarea unor experți dovediți din domeniu, respectiv de nișă. Asamblarea planului de afaceri cred că ar trebui să aparțină antreprenorului, el fiind până la urmă cel care îl pune în operă.

După 5 ani de la lansare, supraviețuiesc doar 40% dintre companiile lansate. Ce ar trebui să schimbe antreprenorii pentru a evita insolvența și/sau falimentul?

Având în vedere datele citate la începutul discuției, e foarte posibil ca situația să fie și mai proastă. Ce ar trebui să schimbe antreprenorii e greu de spus la modul general, asta și pentru că în general nu cred în rețete, ci în cazuri particulare, specifice. În primul rând, să-și clarifice ideile, să se informeze, să lucreze structurat, metodic, să gestioneze cu grijă orice resursă au la dispoziție, să apeleze la consultanți externi când e cazul (Marketing, vânzări, publicitate, etc). Să investească mai mult în propria educație antreprenorială, în networking-ul de calitate, să muncească alături de angajați și să-și cunoască afacerea ca pe propriul buzunar, să conducă ca adevărați lideri echipele, să delege sarcini evitând să se aglomereze, să fie model pentru fiecare membru al echipei, să mențină relațiile cu clienții și să supravegheze încasările și cheltuielile. E o poziție foarte solicitantă.

Din numărul total de firme active în România, peste 64% sunt societăți cu răspundere limitată (SRL). Care sunt criteriile după care ar trebui să se ghideze un tânăr antreprenor atunci când alege forma de organizare pentru propria afacere?

Primul angajat sau colaborator al unei firme trebuie să fie contabilul. Ales după recomandări serioase, îți poate salva viața și banii. În functie de specificul activității economice, contabilul va alege cea mai bună formă de organizare juridică astfel încât afacerea să rămână cu cât mai mulți bani în cont. Deși aș putea da câteva sfaturi e posibil să nu fie valabile pentru fiecare viitor antreprenor care ne citește, așa ca recomand consultarea contabilului. Uite, aș putea recomanda câteva firme serioase de contabilitate în schimb :), dar asta în privat.

Oamenii se nasc sau devin leaderi? 🙂 

La această întrebare răspunsul e Da! :)) ca să nu discriminăm. În zilele noastre, leadership-ul este sinonim cu succesul în afaceri. Totuși, leadership-ul se învață. Pentru că este despre oameni și lucrul cu multe feluri de oameni. Așadar, orientarea spre oameni este apanajul liderilor, ceea ce nu înseamnă defocalizarea de la rezultatele dorite. Leadership-ul reprezintă însă în cele mai multe cazuri chestiuni de bun simț.

Care este cea mai utilă resursă a unui antreprenor: cărțile, networking-ul, evenimentele dedicate, mentorul sau experiența din viața reală?

Și aici sunt tentat să răspund cu un simplu da pentru că utile sunt toate. Fiecare individ are anumite nevoi de creștere, pe unii îi ajută informațiile din cărți, pe alții evenimentele de genul conferințelor de afaceri, pe alții existența unui mentor. Pe toți însă îi ajută experiență concretă în acest rol. Și pentru asta ajută curajul mai mult decât orice, pentru a descoperii noi rute de livrare a unor produse și servicii, sau pentru a dezvolta unele noi.

La finalul lunii octombrie veți organiza un atelier de 3 zile destinat antreprenorilor la început de drum. De unde a pornit nevoia acestui program de învățare accelerată?

În ultimii 7 ani, am lucrat cu peste 200 de antreprenori în programele JCI România, JCI Cluj sau în propriile programe. Nevoia de ghidare, de muncă structurată și focusată este imensă la nivelul celor de 20-40 de ani care doresc să demareze o afacere proprie. Antreprenorialul devine o modă, la fel ca și programele de formare, conferințele pe această temă. Nevoia reală identificată, dincolo de volum, este de calitatea programelor pentru antreprenori. Și la calitate ajungem prin traineri și coach care au trecut la rândul lor prin procese de dezvoltare personală și antreprenorială, și eu, și Raluca Culda credem că îndeplinim aceste condiții, cât și prin controlul atent al celor care vor accesa programul.

Avem de oferit experiențe și informații de calitate. Ne dorim ca semințele pe care le sădim, să rodească. Cu acest crez am construit programul Titirez Bootcamp. A, și cu gândul că antreprenorialul românesc merită să se afirme și să genereze dezvoltare economică.

Cui i se adresează acest program? Care este profilul participantului la Titirez Bootcamp?

Antreprenorilor la început de drum care ar trebui să aibă între 20 și 40 de ani. Aceștia fie se află în primele 12-18 luni de activitate, fie doresc să pornească la drum în 3-6 luni. Pot fi de oriunde din țară însă bootcampul are loc în județul Cluj, într-o locație premium care să ne faciliteze procesele de planificare și dezvoltare.

Care sunt punctele sau problemele principale care vor fi atinse în cadrul atelierului?

titirez bootcamp

Am formulat principalele puncte din program astfel:

  • Leading yourself
  • Leading your team
  • Leading your market
  • Leading your brand
  • Leading your productivity
  • Leading your strategy

În fapt, este vorba de fiecare punct esențial dintr-un plan de afaceri, plan pe care îl vom creiona pe parcursul celor 3 zile. Mai mult, vom întocmi împreună cu fiecare participant un plan de acțiune pe următoarele 90 de zile pentru a ne asigură de startul sănătos al fiecărei afaceri. Atât în tabără, cât și în perioada următoare, alături de Raluca Culda, vom  asigura sesiuni de lucru individuale și în echipă, sesiuni individuale de coaching, sesiuni de mastermind, vom acorda antreprenorilor și timp de lucru individual.

Suplimentar pe durata celor 90 de zile, la cerere vom asigura suport gratuit fiecărui participant și îl vom conecta la rețeaua noastră de servicii suport cu care vor putea colabora. Mă refer aici la servicii de contabilitate, consultanță juridică, webdesign, marketing, producție publicitară, servicii financiare, consultanță pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă, etc, servicii pe care noi le-am testat deja.

Spune-mi 3 avantaje pentru care antreprenorii aflați la început de drum ar trebui să participe la Titirez Bootcamp?

titirez-bootcamp_prezentare-program-2016_006

Numai trei?

  • Au ocazia să valorifice experiența noastră de facilitatori, în procesele de coaching, experiența noastră de leadership și resurse umane, în vânzări și marketing, în finanțări nerambursabile.
  • Apoi, Formularea de obiective clare și inventarierea resurselor necesare implementării planului de afaceri și în mod special în primele 90 de zile care sunt perioada critică în viața unui antreprenor.
  • Vor face parte dintr-un cerc de influență format din antreprenori ce vor constitui la rândul lor resurse de dezvoltare

Și toate acestea la un costul comparabil unui city-break sau probabil a unei singure vânzări.

Comentarii