Sărbătoarea Rusaliilor are loc la 50 de zile de la învierea lui Isus Hristos. În ziua de Rusalii se sărbătorește Pogorârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Isus. Potrivit Noului Testament acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreieşti, numite și Șavuot.

Rusaliile evreieşti

Sărbătoarea evreiască este descrisă în Vechiul Testament ca fiind o sărbătoare dedicată inițial agriculturii. În acea zi era oferită pârgă (primele fructe din recoltă – care abia acum încep să se coacă). Mai apoi această sărbătoare a fost folosită pentru a sărbători aniversarea a 50 de zile de la Legământ (acord din Biblie, între Dumnezeu și poporul sfânt), care a fost încheiat la 50 de zile de la ieșirea evreilor din Egipt.

Rusaliile creștine

Pentru creștini, Rusaliile au o semnificație mai amplă. În afară de Legământ, Rusaliile mai semnifică și revărsarea Sfântului Duh, încununarea Paștelui lui Hristos, adunarea comunității mesianice, deschiderea Bisericii către toate popoarele și începutul misiunii creștinești.

Tradiții și obiceiuri de Rusalii

Legenda sărbătorii spunea că Rusaliile sunt zâne rele care dansează pe câmp, iar locurile unde dansează rămân arse și neroditoare. Pentru a evita asta, câmpul era stropit de preot cu apă sfințită, pentru a le alunga.

Un alt obicei este sărbătorirea și omagierea morților, în sâmbăta de dinainte de Rusalii. Credincioșii țin post și oferă pomană, în amintirea celor pierduți.

În duminica Rusaliilor credincioșii aduc de la biserică crenguțe de tei stropite cu agheasmă și le agață în tocul ușii sau lângă icoane. Se spune că aceste frunze de tei apără gospodăria de trăsnete și grindină.

Dansul călușarilor este și el legat de această sărbătoare. Este un dans ritual care se presupune că vindecă răul făcut de Rusalii.

În România, Rusaliile sunt considerate sărbătoare legală, iar prima și a doua zi de Rusalii (duminică și luni) sunt zile libere. Anul acesta, Rusaliile pică pe 31 mai (duminică) și 1 iunie (luni).