10 cele mai frumoase locuri din judeţul Gorj

Județul Gorj se află în sud-vestul țării, fiind străbătut de râul Jiu și având reședința de județ la Târgu Jiu. Este înconjurat de județele Hunedoara, Vâlcea, Dolj, Mehedinți și Caraș-Severin. Este situat la poalele Carpaților, astfel că există un potențial turistic major în zonă. Dacă treci prin județul Gorj, iată care sunt locurile pe care nu trebuie să le ratezi. Iar dacă vrei să te cazezi în județul Gorj, vezi aici unde poți face asta.

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu

poarta sarutuluiSursa foto: Cooperativa Tradițională

În Parcul Central din Târgu Jiu, reședința de județ a Gorjului, trebuie să vezi Ansamblul sculptural al lui Constantin Brâncuși. Aici găsești 4 sculpturi importante are marelui sculptor român, printre care Poarta Sărutului, Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor. Ansamblul a fost proiectat și construit de Brâncuși drept omagiu pentru soldații români căzuți la datorie în Primul Război Mondial. Coloana infinitului, care se pare că inițial purta numele „Coloana Sacrificiului Infinit” are 16 module, reprezentând anul în care România a intrat în Primul Război Mondial. Ultimul modul este doar jumătate în partea de sus, cealaltă jumătate fiind la baza coloanei. Poarta Sărutului reprezintă trecerea spre o altă viață, iar motivul sărutului, care este reprezentativ pentru Brâncuși, poate semnifica unirea sau ochii care privesc înspre interior. Întreaga alcătuire este considerată un monument istoric, datorită valorii artei lui Brâncuși. Află mai multe despre ansamblul de sculpturi de pe Wikipedia sau găsește-ți cazare în Târgu Jiu ca să îl vizitezi.

Casa Memorială Constantin Brâncuși

casa memoriala brancusiSursa foto: Panoramio

Cel mai mare sculptor român, Constantin Brâncuși, s-a născut în satul Hobița din județul Gorj. Acolo este amenajat un muzeu memorial într-o casă de pe terenul care aparținea sculptorului, aceasta fiind clasificată drept monument istoric. Adevărata casă în care s-a născut Brâncuși se afla cu 100 m mai încolo și aparținea surorii acestuia, după ce și-au împărțit averea părinților, odată cu moartea acestora (lui Brâncuși i-a revenit terenul, iar surorii sale casa). Muzeul are 3 încăperi: odaia de dormit, cunia și celarul. Stâlpii din prispă sunt sculptați în stil tradițional, specific și pentru satele transilvănene. Află mai multe despre Constantin Brâncuși de pe Wikipedia.

Mănăstirea Tismana

manastirea-tismanaSursa foto: Vertical Online

Tot în județul Gorj se află și una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din țara noastră. Mănăstirea Tismana are o vechime de peste 600 ani, construcția acesteia fiind finalizată în 1378. Aici a fost înființată prima școală de caligrafi și copiști de cărți bisericești, făcând traduceri în diverse limbi. În 1406, în acest loc s-a desfășurat întâlnirea dintre Mircea cel Bătrân și regele austro-ungar Sigismund de Luxemburg, încercând să formeze o alianță împotriva turcilor. Tot aici a fost găzduit și Vlad Țepeș (1458) și, mai târziu, Neagoe Basarab. Mănăstirea a fost distrusă într-un incendiu în 1542 și rezidită. Poți afla mai multe informații despre Mănăstirea Tismana pe Wikipedia.

Peștera Polovragi

pestera polovragiSursa foto: România Megalitică

Peștera Polovragi se află în Munții Parâng, la 670 m altitudine și la 20 m înălțime față de malul stâng al râului Olteț. Există o legendă locală care spune că în această peșteră locuia zeul suprem al dacilor, Zalmoxe, acesta fiind locul unde vracii dacici prelucrau o plantă rară numită polovragă, care era folosită pentru diverse boli. Legenda este menționată și de Alexandru Vlahuță în „România Pitorească”, spunând că apa din peșteră este formată din lacrimile zeului care plângea pentru că poporul dac a fost cucerit de romani. Peștera are o galerie de peste 10 km, însă doar primii 800 m sunt vizitabili publicului larg. Pereții peșterii poartă mărturia culturilor care s-au adăpostit aici: daci, traci, dar și călugări (1505 – 1968), care au lăsat în urmă o pictură cu simbolul morții, făcută în tehnica negru de fum. În peșteră există o colonie de aproximativ 300 lilieci. Află mai multe informații despre această peșteră pe Wikipedia.

Peștera Muierii

pestera_muierilorSursa foto: Turism-blog

Aflată în comuna Baia de Fier din județ, Peștera Muierii poartă denumirea asta pentru că în trecut adăpostea femeile și copiii, atunci când bărbații mergeau la lupte. Această peșteră are o lungime de aproximativ 7 km și 4 niveluri. Etajul superior (aflat la o înălțime de 40 m) este cel amenajat pentru circuitul turistic, având o lungime de 573 m. Cele mai interesante formațiuni din peșteră sunt Domul Mic, deținând aspectul unei cupole gotice, Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare și Stânca Însângerată, care și-a căpătat numele datorită scurgerilor de oxid de fier prin peretele stâncii. Și aici există o colonie de lilieci. Într-una din galeriile peșterii, Galeria Urșilor, au fost găsite diverse schelete de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți, iar în Sala Musteriana au fost găsite obiecte ale civilizaților din trecut și chiar fragmente de oseminte aparținând sexului feminin, cu o vechime de peste 30.000 ani. Descoperă mai multe informații despre această peșteră pe Wikipedia.

Transalpina
transalpinaSursa foto: Transalpina

Cea mai înaltă șosea din România (2.145 m în cel mai înalt punct), face legătura între orașul Novaci, județul Gorj și orașul Sebeș, județul Alba, însă străbate în total 4 județe: Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba. Cel mai înalt punct în care șoseaua traversează Munții Parâng se află pe teritoriul județului Vâlcea. Se spune că acest drum a fost inițial un coridor strategic roman, iar mai apoi, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, regele Carol al II-lea ar fi ordonat reabilitarea șoselei, denumind-o Drumul Regelui. În prezent, Transalpina este clasificată drept „drum în lucru” datorită faptului că firma care lucra la reabilitarea acesteia (2009 – 2013) a intrat în insolvență, iar drumul nu a fost terminat. Astfel, circulația pe Transalpina se face doar pe timpul zilei, în regim de șantier. Iarna, singurele tronsoane care sunt deszăpezite sunt Novaci-Rânca (Gorj) și Dobra-Baraj Oașa (Alba). Poți afla mai multe informații despre transalpina de pe Wikipedia.

Rânca

rancaSursa foto: Casa cu mesteceni

Situată la o altitudine de 1600 m, la poalele vârfului Păpușa și străbătută de Transalpina, Rânca este o stațiune turistică în curs de dezvoltare, fiind apreciată în special iarna, pentru pârtiile de ski. Turiștii au la dispoziție aici pârtii de schi cu instalație de nocturnă și teleschiuri, babyski sau telescaun. Stațiunea se află la doar 18 km de orașul Novaci. În luna septembrie a fiecărui an, pe porțiunea de drum dintre Novaci și Rânca se organizează Campionatul Național de Viteză în Coastă, etapa Rânca. Află mai multe despre această staţiune de pe site-ul oficial sau Wikipedia sau vezi aici unde te poți caza în Rânca.

Cheile Sohodolului

interior cheile sohodoluluiSursa foto: Hai la bord

Cea mai impresionantă dintre rezervațiile naturale din județul Gorj este cu siguranță Rezervația Cheile Sohodolului. Aceasta este localizată în grupa munților Retezat-Godeanu, la limita dintre județele Gorj și Hunedoara. Rezervația se întinde pe 350 hectare și a fost numită arie protejată datorită formelor diversificate de relief (doline, canioane, peșteri etc). Obiectivele turistice spectaculoase din rezervație sunt Nările, Fusteica, Inelul, Peștera Popii (cea mai vizitată, datorită picturilor cu siluete de culoare neagră), Peștera Gârla Vacii și așa mai departe. Zona este iubită și de amatorii de alpinism, fiind amenajate 120 trasee în acest scop. Aici au fost făcute filmările pentru celebrul film românesc Mărgelatul. Află mai multe despre această rezervație pe Wikipedia.

Biserica din Lemn de la Dealul Ocii

1200px-Dealu_Ocii.biserica_de_lemn.cruce_de_coamaSursa foto: Wikipedia

Biserica din Lemn este un monument istoric, în mare parte datorită inscripției din era bizantină (care număra anii de la creație, de la Adam, nu de la nașterea lui Isus). Aceasta a fost ridicată din lemn în Dealul Ocii din localitatea Pojogeni, iar din 2009 aceasta a fost transferată la Mănăstirea Cămărășeasca din Târgu Cărbunești. La intrarea în biserică există o inscripție cu caractere chirilice, care spune „Acest sfănt lăcași Dumnez[ă]esc sa făcut în zilele luminatului domn Gheorghie Anagiarlu și părinte[le] nostru epis[co]pu Nectarie. 7305”, ceea ce înseamnă că biserica datează din anul 1796-97, deși este crezut că acel moment a fost doar o reconstruire a bisericii, datorită numerotării găsite pe bârne. Descoperă mai multe informații despre aceasta pe Wikipedia.

Munții Parâng

muntii parangSursa foto: U visit Romania

Făcând parte din grupul munților Parâng (grupul cu cea mai mare suprafață din România), munții Parâng sunt cei mai stâncoși. Cel mai înalt vârf este vârful Parângul Mare, având o înălțime de 2516 m, însă grupul munților Parâng mai are 3 vârfuri care depășesc altitudinea de 2400 m: vârful Gemănarea (2426 m), vârful Stoinița (2421 m) și vârful Cârja (2405 m). Există mai multe trasee turistice pentru iubitorii de munte și sunt amenajate chiar câteva cabane și refugii de-a lungul traseelor. Poți afla mai multe despre Munții Parâng pe Wikipedia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here