Peste tot în lume auzim tot mai multe lucruri despre serviciile secrete din diferite state însă nu prea se cunosc prea multe detalii cu privire la modul de funcționare al acestora.
Începutul creației unor astfel de instrumente poate fi regăsit în statele tolitariste atunci când serviciile secrete erau utilizate pentru a ține populația sub control. Guvernele se amestecau în viața intimă a tuturor, iar masele trăiau cu frica faptului că o asemenea unealtă de opresiune poate afla lucruri compromițătoare care le pot distruge viața.
În statele democratice numărul serviciilor secrete a crescut, dar și menirea acestora s-a schimbat, acestea fiind folosite mai ales pentru apărarea statului de amenințările din exterior, având atribuții mai ales în prevenirea acțiunilor teroriste.
Pe lângă aceste agenții secrete, statul mai are și instituții vizibile care se ocupă de activități ce țin de securitate și informații, cum ar fi: apărare, afaceri externe, comerț, imigrare, energie, transport, finanțe etc. Serviciile secrete colaborează strâns cu poliția în vederea stopării indivizilor și grupurilor care pot atenta la siguranța cetățenilor.
Mandatul este cel după care se ghidează serviciile secrete, cel care definește operațiunea ce urmează a fi întreprinsă și care oferă toate orientările pe care acestea trebuie să le urmărească și după care îi vor fi măsurate performanțele. Regulile trebuie să fie îndeajuns de largi pentru a permite agențiilor să își desfășoare misiunile într-un mod adecvat, dar în același timp trebuie să permită respectarea drepturilor omului și libertăților personale.
Informațiile sensibile, cum ar fi cele referitoare la mediul politic, economic, științific sau militar trebuie să fie ținute secrete. Toate statele au secrete pe care celelalte state vor să le afle în vederea obținerii anumitor avantaje. Orice încercare de a afla informații poate reprezenta o indicație de posibil spionaj. Sabotajul este format din toate acele tehnici care au ca scop punerea în pericol a siguranței, securității și apărarea proprietății publice și private. Așa a apărut ceea ce se numește contra-spionaj, un instrument foarte des folosit de agențiile secrete.
Un tip foarte cunoscut de spionaj este cel economic. Într-o lume tot mai globalizată și mai competitivă, obținerea de secrete științifice și informatice are scopul de a garanta creșterea economică care este tot mai importantă pentru țări. Spionajul economic predispune țara respectivă la unele riscuri, cum ar fi: expunerea companiilor țării la dezavantaje față de competitori, punerea în pericol a locurilor de muncă, scăderea competitivității statului, împiedicarea realizării de investiții în cercetare și dezvoltare.
Pe lângă spionaj și sabotaj, țările mai apelează și la acte de terorism. Deși acest fapt nu este confirmat oficial, serviciile secrete sunt utilizate și pentru astfel de lucruri. Luarea de ostatici, răpiri, plasarea de bombe, asasinări sunt exemple de tactici violente la care recurg și care pot pune vieți în pericol. Terorismul a luat avânt în anii 60-70, iar astăzi este o tristă realitate. În lume, aproape în fiecare zi are loc un atac terorist.
Țările vestice democratice sunt cele mai expuse datorită naturii societății lor deschise. Terorismul are deseori motivații politice. Violențele politice continuă să găsească adepți care să formeze organizații și grupări teroriste. De asemenea, extremiștii religioși continuă să fie o sursă primară a terorismului.
