Documente medievale, incluse în prima arhivă digitală din România

Documente de mare valoare din istoria României au fost digitalizate și incluse în prima bază de date de acest gen din țară. Printre aceste documente se numără acte scrise de Vlad Țepeș sau Mircea cel Bătrân. Proiectul a fost realizat de către Universitatea București, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Marius Diaconescu, coordonatorul proiectului: Pentru a căuta documentele care ne interesează în baza de date arhivamedievala.ro avem instrumente de căutare fie simple, fie combinate sau căutare avansată. Căutăm un domnitor. Vlad Ţepeş, de exemplu, şi automat apare o listă cu documente din care putem selecta ceea ce ne interesează. Avem o scrisoare în care Vlad Ţepes îi informează pe braşoveni că Iancu de Hunedoara a fost înfrânt în 1448 la Kosovo Polje.

Arhiva poate fi accesată gratuit pe internet

Documentele medievale pot fi accesate gratuit de oricine este conectat la internet. Fiecare manuscris scanat are alături şi informaţii despre emitent şi un mic rezumat.

Marius Diaconescu: Vom cunoaşte mult mai bine istoria medievală. Vom cunoaşte atât istorie politică, istorie socială sau economică, vom cunoaşte ce a însemnat viaţa cotidiană, adică o istorie a mentalităţilor.

Pentru alcătuirea bazei de date au lucrat 10 specialişti de la Facultăţile de Istorie din Bucureşti şi Cluj. Printre ei, Rebeca Dologa, care în lucrarea sa de doctorat tratează un subiect legat de perioada medievală.

Rebeca Dologa: „Pentru mine personal este şi mai important deoarece îmi aduce mai aproape materialul de lucru, documentele pe care lucrez efectiv, care mă interesează, documente inedite pe care nu le-am găsit publicate.”

Cel mai vechi document în limba română, inclus în arhivă

Online poate fi găsit şi cel mai vechi document în limba română – Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către Benckner Iohann. Toate documentele scanate au fost luate din Arhiva Naţională a României. Înainte de această etapă, 1.000 dintre manuscrise au fost restaurate.

Claudiu Turcitu, şef arhiva medievală: „O primă etapă a fost cea de identificare a documentelor, identificare îngreunată pe de o parte de limbile de cancelarie, atât documentele scrise în slavonă, în greacă, în turco-osmană, in latină. Dar identificarea lor la nivelul structurilor arhivelor naţionale pe întreg teritoriul României de azi a fost destul de dificilă, pentru că evidenţele şi inventarele existente la sălile de studiu nu înregistrează de fiecare dată totalitatea acestor documente.”

80% din documentele arhivei sunt în limba latină. 10 la sută în slavonă şi română, iar 10 la sută în alte limbi. Arhiva medievală digitalizată a costat aproape 4 milioane de lei, din care peste 85% sunt bani norvegieni nerambursabili.

Comentarii