logo
Search
Generic filters
Exact matches only

[Interviu] Asociația Kogayon și povestea celui mai mic parc național din România

În 2003, Florin Stoican a pus bazele unei asociații non guvernamentale de mediu care urma să facă istorie. Datorită dorinței voluntarilor din asociație de a proteja zona Olteniei de sub munte, s-a reușit înființarea unui nou parc național: Parcul Național Buila-Vânturarița. I-am adresat președintelui Kogayon câteva întrebări, pentru ca voi, cititorii Bună Dimineața, să cunoașteți mai bine acțiunile asociației și să adăugați un loc în plus la lista cu locuri frumoase de vizitat în țara noastră.

De unde a pornit ideea înființării Kogayon?

De la ideea de a încerca să facem ceva pentru natură și oameni, în special pentru o zonă pe care o știam bine. Povestea înfiinţării asociaţiei şi parcului se găseşte scrisă într-un articol detaliat, pe site-ul asociației.

parcul national buila vanturarita

Care este misiunea Kogayon?

Ne-am constituit ca organizaţie având ca scop principal înfiinţarea Parcului Naţional Buila-Vânturarița (scop atins în 2004 prin publicarea HG de înfiinţare a parcului) şi implicarea în administraţia acestuia (oficializată în 2006 prin încheierea protocolului de administrare cu RNP Romsilva şi concretizată prin peste 20 proiecte însemnând aproape 300.000 euro). Apoi ne-am extins activităţile şi asupra Rezervaţiei Naturale Muzeul Trovanților Costeşti pe care o avem în custodie din 2006 şi asupra promovării şi dezvoltării regiunii turistice Oltenia de sub Munte.

Ce tipuri de activități desfășurați?

În principal, activităţi de:

  • management al ariilor naturale protejate (parcul naţional şi rezervaţia naturală, mai nou implicarea în înfiinţarea Parcului Natural Văcăreşti);
  • conservarea şi promovarea geodiversității, biodiversităţii şi diversităţii culturale a zonei Oltenia de sub Munte, inclusiv cercetare şi monitorizare;
  • educaţie ecologică – prin dezvoltarea programului ranger junior al PN Buila-Vânturarița, prin intermediul căruia ne-am adresat copiilor, comunităţilor locale şi nu numai;
  • ecoturism – prin realizarea şi amenajarea infrastructurii turistice specifice, promovare, dezvoltare şi altele în zona Oltenia de sub Munte;
  • informare-conştientizare a comunităţilor locale şi vizitatorilor;
  • dezvoltare durabilă.

parcul national buila 2

Ce dificultăți ați întâlnit în demersul întemeierii Parcului Naţional Buila-Vânturarița?

În primul rând, ne-am lovit de lipsa de informaţii ştiinţifice din zona de interes, aceasta fiind mai puţin cunoscută şi cercetată. Am adunat puţinul existent pe care l-am completat cu propriile studii realizate de către voluntari prin lucrări de licenţă, master şi doctorat. Astfel am întocmit studiul de fundamentare ştiinţifică pe baza căruia Academia Romană a dat aviz ştiinţific pentru înfiinţarea parcului.

Apoi a trebuit să ne luptăm şi înainte de înfiinţare, dar mai ales după, cu percepţiile şi mentalităţile oamenilor, în special celor din comunităţile locale, inclusiv ale reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor locare, care în mare parte nu ştiau ce este acela un parc naţional şi mai ales care este scopul înfiinţării lui. Astfel că în permanență, de 12 ani, am derulat o campanie de informare şi conştientizare a publicului cu privire la importanţa parcului pentru mediu, comunitate şi dezvoltarea regiunii.

Şi nu în ultimul rând am avut de învins bariera lipsei de resurse, în special în prima etapă a existenţei noastre, ca organizaţie mică şi necunoscută din provincie.

Ce beneficii au copiii care participă la proiectul Ranger Junior, desfășurat în interiorul parcului naţional?

junior ranger

În primul rând, cei din comunităţile locale au posibilitatea cunoaşterii valorilor locale de la ei de acasă.

Toţi participanţii au ocazia de a învăţa şi lucra efectiv în parcul naţional, învăţând despre flori, animale, păduri, fosile, monumente, legende şi tradiţii, schimbarea vremii, orientare turistică, supravieţuire, prim ajutor şi altele şi ajutând la marcarea traseelor, curăţirea unor zone, amenajarea unor poteci şi adăposturi etc.

În Parcul Național Buila-Vânturarița se poate face cicloturism și mountain bike. Ce trebuie să știe turiștii înainte să se aventureze pe munte cu bicicleta?

Pentru a veni în întâmpinarea practicanţilor acestor activităţi, care vin în parc şi zonă, am creat platforma oltenia-biking.ro, unde am propus 3 trasee de cicloturism şi 10 de mountain bike, pe care le-am descris şi clasificat în funcţie de dificultate şi pentru care am furnizat informaţii tehnice: harta interactivă, trackuri GPS, profile etc.

Ca orice activitate outdoor din zona montană şi aceasta presupune, în primul rând, anumite riscuri pe care practicanţii trebuie să le cunoască, să şi le asume şi gestioneze în aşa fel încât să nu-şi pună viaţa şi sănătatea lor şi a celorlalți în pericol. Apoi, ca orice vizitator şi bicicliştii trebuie să aibă un comportament civilizat faţă de natură şi oameni.

cicloturism oltenia

Ce poți spune cititorilor despre Muzeul Trovanților?

Este o rezervaţie naturală geologică în care sunt protejaţi trovanții, formaţiuni cu forme şi dimensiuni spectaculoase.

În 1996 zona a fost amenajată ca muzeu de geologie în aer liber, printr-un proiect al Facultăţii de Geologie şi Geofizică Bucureşti, în 2005 a fost declarată arie natural protejată prin Hotărâre a Guvernului, iar din 2006 este în custodia Asociaţiei Kogayon.

Aflorimentul (deschiderea în versant) de la Costeşti prezintă o succesiune de nisipuri (în partea inferioară) şi pietrişuri (în partea superioară) de cca 50 m, printre care se găsesc zone cimentate numite trovanţi.

Termenul de “TROVANT” este specific literaturii geologice române şi a fost introdus de Murgoci (în lucrarea “Terţiarul din Oltenia”, 1907).

Trovanţii s-au format în Miocenul superior (Meoţian), perioadă cuprinsă între 7,24 şi 5,33 milioane ani, în mediu marin, din sedimente aduse de pe continent de către un vechi fluviu şi depozitate într-o deltă din partea nord-vestică a bazinului de sedimentare.

După depozitare, printre granulele de nisip şi pietriş a circulat apă cu diverse substanţe minerale dizolvate, din care prin precipitarea în special a carbonatului de calciu dizolvat s-a format un ciment care a legat între ele granulele. Dacă procesul ar fi durat mai mult timp, întrunind anumite condiţii fizico-chimice (presiune, temperatură, pH, Eh, compoziţie chimică a soluţiilor etc.), întreaga succesiune s-ar fi cimentat, nisipul transformându-se în gresie, iar pietrişul în conglomerate. Aici însă, a avut loc o cimentare selectivă prin difuzie concentrică, în jurul unor nuclee de creştere. Astfel s-au format trovanţi din nisip şi pietriş, de diferite dimensiuni (de la milimetrice până la metrice) şi forme, în funcţie de locul şi direcţia de curgere şi cantitatea soluţiilor de carbonat de calciu şi de condiţiile punctuale din diferite locuri ale depozitelor sedimentare.

muzeul trovantilor

Astfel că trovanţii sunt nişte gresii sau conglomerate (concreţiuni grezoase sau conglomeratice), formaţi prin cimentarea locală în masa nisipurilor sau pietrişurilor, secreţia neuniformă a cimentului conducând la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare.

Trovanţi se găsesc în mai multe locuri din ţară, inclusive în judeţul Vâlcea – valea Gresarea (Comună Stroieşti), dar cei de la Costeşti impresionează prin diversitatea formelor şi a dimensiunilor, întâlnindu-se trovanţi de doar câţiva milimetri, dar şi de peste 5 metri, cu forme de la cele mai frecvente apropiate de sferă sau elipsoid, până la unele foarte complicate, rezultate prin unirea şi îmbinarea mai multora.

Formele bizare i-au făcut în timp pe vizitatori să dea numeroase interpretări acestor “pietre caudate”, care mai de care mai interesantă:

  • majoritatea nu cred că sunt naturale, ci sculptate de om;
  • unii cred că-s de origine extraterestră (ex. ouă de extratereştrii);
  • unii cred că-s ouăle unor creaturi dispărute (ex. dinozaurii);
  • cea mai cunoscută legendă e că ar creşte mai mari după fiecare ploaie;
  • mulţi cred că sunt încărcaţi cu energie pozitivă şi la atingere te ajută;
  • unii cred că-s creaturi vii, bizare pe care nu-i bine să le superi;
  • unii cred că pe înserat se mişcă.

Acum vă pregătiți să înființați primul parc național urban, la Văcărești, în mijlocul Capitalei. Care sunt problemele cu care vă confruntați?

11233596_1614183008840981_8352250224415909836_o

Am fost cooptaţi de către Naţional Geographic România să sprijinim înfiinţarea primei arii naturale protejate urbane a României. Contribuţia noastră a avut la baza experienţă deja acumulată prin înfiinţarea şi managementul parcului naţional şi competențele pe care le au voluntarii noştri.

Am realizat potenţialul uriaş al zonei, în special în ceea ce priveşte educaţia ecologică, prin faptul că Văcăreşti este, prin situarea în capitală, în mijlocul a peste 10% din populaţia ţării, dar şi şansa unică pe care natura ne-a oferit-o recucerind o zonă urbană în care acum putem vedea habitate naturale, zeci de specii de păsări, vidre şi altele.

Aici nu ne-am lovit de inexistenta datelor, zona fiind mai aproape de interesele cercetătorilor, ci de procesele administrative şi birocratice ale instituţiilor responsabile, întârziate şi îngreunate de interesele legate de valorificarea terenurilor pentru alte scopuri decât cele de conservare a naturii.

Cum pot contribui cei care vor să se implice în proiectele voastre?

Noi suntem o organizaţie formată exclusiv din voluntari, deci principala noastră nevoie este legată de oameni competenţi şi dedicaţi care să ni se alăture în activităţi şi proiecte. Dar există şi alte căi de sprijin, de la simplă sesizare a unor probleme pe care am putea să le rezolvăm, până la susţinerea financiară a acţiunilor şi proiectelor noastre.

voluntari

Ce proiecte urmează să derulați în viitorul apropiat?

Acum avem în derulare cel mai ambiţios proiect al nostru, prin care dorim să oferim zonei şi parcului naţional un centru de vizitare, care să fie totodată centrul şi motorul dezvoltării durabile al întregii zone.

Newsletter
Începe-ți dimineața cu o cană de cafea și articole interesante de la noi
*Respectăm dreptul la intimitate și luăm în serios protejarea datelor

Recomandări

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *