Alba Iulia este unul dintre cele mai frumoase și pline de istorie orașe din România. Chiar dacă multă lume îl asimilează doar cu locul „Marii Uniri” și în special cu 1 Decembrie, Ziua Naționale a României, aici se pot găsi și alte importante atracții turistice.

Alba Iulia se află în partea central-vestică a României, în centrul podișului Transilvaniei, pe malul râului Mureș. Orașul este străbătut de șoseaua E80, care face legătura între Deva și Cluj-Napoca la o distantă de 380 km de București, 100 km de Cluj și la 241 km de Arad.

El găzduiește mai multe puncte de interes, diferite ca valoare turistică și importanță istorică:

• Cetatea Alba – Carolina

Fortificația bastionară de la Alba Iulia este cea mai mare Cetate din România, care datează de mai bine de 300 de ani. Ea este locul în care vă puteți întoarce în timp, de-a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificații, din tot atâtea epoci diferite. Altfel spus, fiecare cetate ridicată aici a înglobat-o pe cea veche: Castrul ridicat de romani, Cetatea medievală și Cetatea Alba Carolina.

Cetatea ridicată în inima Transilvaniei s-a dovedit a fi cel mai impunător monument baroc al provinciei. O particularitate a acesteia este dată de succesiunea celor șase porți, situate pe axa est-vest. Altfel spus, ele se întind pe Traseul Turistic al „Porților Cetății” care face legătura între Centrul Civic și cartierul Platoul Romanilor, aflat în zona de vest a municipiului Alba Iulia.

• Catedrala Reîntregirii Neamului – Catedrala Încoronării

Catedrala Încoronării este primul lăcaș de cult important construit în Transilvania după Unirea din 1918. Lăcașul de cult ortodox a fost ridicat special pentru încoronarea Regilor României Mari, Ferdinand și Maria, în 15 octombrie 1922.

Piatra de temelie a edificiului a fost pusă pe 28 martie 1921, iar lucrările propriu-zise de înălțare a Catedralei au durat aproximativ 9 luni. De o parte și de alta a intrării în nava centrală se află portretele regelui Ferdinand și reginei Maria, surprinși în ținuta avută la Alba Iulia la ceremonia de Încoronare.

Cel mai important eveniment care a fost organizat aici a fost cel al Încoronării din 15 octombrie 1922, când la Alba Iulia au fost prezenți reprezentanți ai caselor regale sau imperiale, oficialități și personalități politice din întreaga lume, ceea ce reflecta prestigiul României la acea dată.

• Catedrala Romano – Catolică

Ridicată în anul 1009, catedrala arhiepiscopală romano-catolică este cea mai veche catedrală din Transilvania care continuă să funcționeze și cea mai veche clădire din Alba Iulia și din județul Alba. Este, totodată, cea mai înaltă clădire din Alba Iulia, dar și din județul Alba. Turnul măsoară, cu tot cu cruce, 56,7 metri și domină perspectiva orașului văzut din depărtare.

Catedrala este considerată ca fiind cel de-al treilea edificiu religios ridicat pe același amplasament, fiind construită din blocuri de piatră provenite în parte din zidurile castrului ridicat de romani la Apulum. Lucrările au debutat, la începutul secolului al XIII-lea. Din punct de vedere arhitectural, edificiul înglobează toate stilurile utilizate între secolele X-XVIII: romanic, gotic, renascentist și baroc, predominând însă cel dintâi.

Mai mult decât atât, lăcașul de cult este înzestrat cu o orgă din 1877 având 2209 tuburi, funcțională și astăzi.

• Muzeul Național al Unirii

Clădirea în care funcționează Muzeul Național al Unirii a fost ridicată între 1851-1853 și este cel mai mare edificiu în stil romantic din Alba Iulia. Rolul era unul bine definit, să-i găzduiască pe ofițerii armatei habsburgice din Cetate. Locatarii erau recrutați din toate colțurile Imperiului Habsburgic, motiv pentru care se spune că în acest pavilion al ofițerilor se vorbeau toate limbile pământului.

Este unul dintre cele mai cunoscute muzee din România, ca patrimoniu și renume științific. Colecțiile sale numără circa 200.000 de obiecte de patrimoniu. Muzeul este locul în care vă puteți întoarce în preistorie, puteți zăbovi în vremea dacilor și romanilor, trece prin Evul Mediu, „participa” la Răscoala lui Horea, dar și la Războaiele Mondiale.

Muzeul Național al Unirii ocupă un loc fruntaș la nivel național și la capitolul expoziții temporare, în jur de 50 anual.

• Sala Unirii

Monumentul a fost construit între anii 1898 – 1900, destinația sa inițială fiind aceea de cazină militară (clubul – cazinoul ofițerilor). Aici a avut loc ședința Marii Adunări Naționale care la 1 Decembrie 1918 a hotărât Unirea Transilvaniei cu România și, prin aceasta, desăvârșirea statului național unitar român.

Sala a fost prevăzută cu o boltă semicirculară, susținută de pilaștri și a fost ornată cu coloane, console și benzi decorative de inspirație vegetală. Cele două arcade și lunetele nișelor au fost decorate cu picturi pe pânză reprezentând voievozi români și personalități din viața culturală românească, realizate de Pierre Bellet.

Pe peretele vestic al sălii au fost plasate plăci de marmură având săpate textul Proclamației regelui Ferdinand către țară la intrarea în României în război, textul Moțiunii Unirii și textul Legii pentru Unirea Transilvaniei cu România. La intrare este situat portalul în formă de arc de triumf, care poartă o inscripție menită să țină trează amintirea Actului de Unire de la 1 Decembrie 1918.

În această clădire–simbol național au pășit toți regii României Mari și toți președinții României.

• Biblioteca Batthyaneum

Unul dintre cele mai importante locuri din Alba Iulia și, în același timp, unul dintre principalele motive de faimă ale orașului este Batthyaneum. Prin colecția de cărți medievale și premoderne, Biblioteca Batthyaneum rămâne un veritabil muzeu al cărților rare, la mai bine de 200 de ani de la înființare. Clădirea a fost ridicată în prima parte a secolului al XVIII-lea, într-un colț al Cetății.

Piesa de rezistență este faimosul Codex Aureus, datând de la începutul secolului al IX-lea și scris cu cerneală de aur. Alte piese de o valoare deosebită sunt: Biblia Sacra din secolul al XIII-lea, scrisă cu caractere gotice foarte mici; Codex Burgundus, conținând 35 de miniaturi franceze renascentiste; Liber chronicarum, din 1493, decorat cu gravurile lui Dürer; primul atlas geografic modern, realizat de Abraham Ortelius în 1595 și Noul Testament de la Bălgrad din 1648.

• Obeliscul „Horea, Cloșca și Crișan”

Monumentul este amplasat în fata Porții a III-a a Cetății, pe un deal artificial de pământ ce, în trecut, avea rolul de a proteja poarta principală a fortificației de tirul direct al artileriei în caz de asediu.

Obeliscul a fost ridicat pentru marcarea a 150 de ani de la execuția lui Horea și Cloșca, conducătorii Răscoalei de la 1784. Prin dimensiuni și calitățile sale artistice, monumentul trebuia să fie la înălțimea evenimentului comemorat.

Construcția este caracteristică stilului Art Deco, curent artistic care îmbină motivele geometrice cu cele florale și cu grația liniei corpului uman.

• Palatul Arhiepiscopal

Palatul Arhiepiscopal este amplasat în colțul sud-vestic al Cetății, în imediata apropiere a catedralei romano-catolice. Istoria sa este strâns legată de cea a prestigioasei instituții care funcționează aici de secole: Episcopia Romano-Catolică de Alba Iulia, ridicată la rang de Arhiepiscopie în anul 1991. Prima mențiune documentară ce amintește de existența acestuia datează din anul 1287.

În prezent, palatul arhiepiscopal delimitează o curte interioară, în mijlocul căreia este amplasată statuia episcopului mărturisitor Márton Áron. Aici își are sediul Arhiepiscopia Romano-Catolică de La Alba Iulia. Publicul interesat poate vizita o colecție muzeală spectaculoasă.

• Traseul celor Trei Fortificații

Vizitatorii care ajung pe „Traseul celor trei fortificații” au ocazia să se întoarcă în timp, să călătorească de–a lungul a două milenii printre vestigiile a trei fortificații, din tot atâtea epoci diferite. Traseul este amenajat în zona sudică și sud-estică a Cetății bastionare Alba Carolina, având conformația unui muzeu în aer liber.

Cea mai vizibilă urmă a castrului de la Apulum este poarta de pe latura de sud, numită Porta principalis dextra. Este singura dintre cele patru porți ale castrului de formă patrulateră care a rămas până în zilele noastre.

Timp de aproape 150 de ani, între 1541-1699, Alba Iulia a fost capitala Principatului Transilvaniei. În vremea principelui Gabriel Bethlen s-a decis ca Alba Iulia, capitala princiară, să fie înconjurată de întărituri și bastioane. Planul s-a materializat doar pe latura de sud a Cetății și reprezintă cea de-a doua fază de fortificare. Colțul de sud-vest a fost întărit de principe și poartă numele de Bastionul Bethlen, iar colțul de sus-est a fost consolidat de sași și a rămas cunoscut drept Bastionul Sașilor. Doar ultimul este integrat în traseul celor trei fortificații.

Cea de-a treia fortificație de la Alba Iulia, Cetatea bastionară de secol XVIII, este reprezentată de-a lungul traseului de două dintre cele șapte bastioane care-i dau forma de stea cu șapte colțuri: Sfântul Eugeniu și Sfântul Ștefan.

De pe drumul fortificațiilor se poate ajunge la Poarta a III-a a Cetății, mai exact la ceea ce este considerat în mod tradițional „Celula lui Horea”, deși sursele istorice arată că liderul Răscoalei din 1784 a fost întemnițat în Poarta a IV-a.

• Palatul Apor

Palatul Apor este prima clădire civilă în stil baroc din Transilvania. Este amplasat în zona nordică a Cetății Alba Carolina și suprapune latura de nord a castrului roman, iar la bază are un nucleu care a aparținut unei case medievale. Clădirea a fost ridicată în a doua jumătate a veacului al XVII-lea, deși prezintă elemente și mai timpurii.

Pe fațada principală a clădirii a fost amplasată monograma împăratului Carol al VI-lea, într-un blazon cu acvila bicefală, susținut de doi lei. El era împăratul în vremea căruia s-a ridicat Cetatea Alba Carolina.