Două biserici de lemn, monumente istorice din secolul al XVIII-lea, ce se află în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca vor intra într-un proces de restaurare în următoarea perioadă. Este vorba despre Biserica din Cizer şi Biserica din Petrindu.
Restaurarea celor două monumente istorice se va face în cadrul proiectului de investiții „Conservare-restaurare şi punere în valoare a bisericilor din lemn Petrindu şi Cizer”, finanțat de statul român. Valoarea finanțării este de 2.703.330,13 lei fără TVA, iar recondiţionarea şi conservarea lor va dura aproximativ 9 luni.
„Lucrările de restaurare vor viza atât refacerea structurii, cât și a picturii. Obiectivul general al proiectului este acela de a pune în valoare monumentele istorice din cadrul secției în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, respectiv restaurarea și conservarea bisericilor din lemn Petrindu și Cizer, în vederea creșterii atractivității turistice în județul Cluj și în Transilvania. Totodată, aceste două biserici vor fi redate ulterior circuitului turistic al patrimoniului cultural reabilitat din cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei – Parcul Etnografic Național Romulus Vuia”, conform reprezentanților Consiliului Județean Cluj, în subordinea căruia se află Parcul Etnografic „Romulus Vuia”.
Biserica din Cizer (Sălaj) este cunoscută şi sub numele de „Biserica lui Horea”, deoarece a fost construită de acesta şi poartă semnătura conducătorului răscoalei țărănești de la 1784 din Transilvania. Biserica, construită în anul 1773, reprezintă faza de maturitate a construcțiilor de lemn din România.
Biserica din Petrindu (Sălaj) este o altă biserică deosebită, cu o pictură interioară realizată de Dimitrie Ispas în anul 1835, cunoscut drept unul dintre cei mai mari pictori de biserici din Transilvania.
Cele două biserici se află în custodia Muzeului Etnografic din jurul anilor 1960 și sunt printre cele mai valoroase obiective turistice de aici.
Din Parcul Etnografic „Romulus Vuia” fac parte 196 de obiective de patrimoniu, grupate în 55 de unități majore, dintre care 13 gospodării caracteristice zonelor Munții Apuseni, Bistrița-Năsăud, Câmpia Transilvaniei, Maramureș, Zarand, Țara Oașului, Gurghiu, Depresiunea Călatele și Bran. Acestora li se alătură 34 de instalații tehnice țărănești, cinci case-atelier și trei biserici de lemn.
Anual, în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” ajung peste 35.000 de vizitatori.
