logo
Search
Generic filters
Exact matches only

Clujul și legendele sale: Sinuciderea lui Decebal

 

Orice român care a făcut puțină istorie în școală știe cum regele dacilor, Decebal, s-a sinucis ca să nu ajungă pe mâna romanilor. Istoricii spun că acest lucru s-a întâmplat undeva în Munții Orăștiei, în apropiere de Sebeșul de azi (județul Alba). Cu toate acestea, un scriitor maghiar de origine română, Janos Zeyk, a scris o piesă de teatru inspirată din vorbele din folclorul locului. El a intitulat această piesă „Decebal, sau cea mai importantă oră a Porţii Podului din Cluj”. Aici, se povestește o altă variantă a sfârșitului marelui rege.

Poarta Podului din Cluj

Poarta Podului din Cluj era denumirea dată turnului care permitea accesul în oraș, prin actuala stradă Regele Ferdinand. Turnul era întreținut de breasla lăcătușilor și a fost construit pe cel mai vechi pod din oraș, cel care acum se află pe strada Horea. Prima atestare documentară a acestui pod și a străzii care ducea spre acesta (denumită atunci Platea Pontis și tradusă în Strada Podului) datează din 1362. Mai târziu, prin secolul al XV-lea, după ce Clujul Medieval începe să prindă contur, este mărit podul de lemn din zonă și este construit un turn cu bastion, care devine una dintre cele patru intrări principale în oraș. De atunci, acesta a fost reconstruit de mai multe ori.

Sfârșitul lui Decebal

Potrivit legendei și a piesei de teatru care se bazează pe aceasta, Decebal ar fi încercat să fugă spre singurele teritorii dacice necucerite încă de romani, printre care se afla și Napuca, o așezare dacică al cărei nume poate fi tradus „loc umed”. Aici se ascundeau deci Decebal și soția sa, când romanii au atacat cu foc așezarea. Decebal, urmărit de centruionul Tiberius Claudius Maximus, a încercat să fugă, însă, fiind fără scăpare, acesta și-ar fi pus capăt zilelor în locul unde mai apoi s-a construit Poarta Podului, făcând acest gest pentru a nu ajunge prizonier al romanilor. În piesa de teatru, așezarea poartă numele imaginar Patroissa, o aluzie clară la denumirea castrului roman de la Potaissa, actualul oraș clujean Turda. Tot în această operă, Decebal rostește ultimele cuvinte: “Scrieţi pe monumentul istoriei lumii: Aici odihneşte regele dac, mort de propria lui armă, ultimul rege al viteazului popor dac, Decebal. Acesta a fost cel mai însemnat ceas al pământului şi al Porţii Podului a acestui oraş”.

Piesă de teatru sau sâmbure de adevăr?

Unii istorici consideră că această piesă de teatru este doar atât, un act creativ, un produs al imaginației, însă alții se întreabă dacă autorul acesteia ar fi cercetat legenda înainte să scrie opera. Totuși, există posibilitatea ca această legendă să conțină o sămânță de adevăr, având în vedere că granița fixată de romani se afla la doar 90 km de locul respectiv. Cu toate acestea, în lipsa unor izvoare istorice concrete, povestirea rămâne la statutul de legendă.

Descoperă și alte legende din Cluj și întoarce-te pe Bună Dimineața Cluj miercuri, 20 aprilie , pentru o nouă legendă. 

Newsletter
Începe-ți dimineața cu o cană de cafea și articole interesante de la noi
*Respectăm dreptul la intimitate și luăm în serios protejarea datelor

Recomandări

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *