Search
Generic filters
Exact matches only

Clujul și legendele sale: Vrăjitoarele din Clujul medieval

Când te gândești la Evul Mediu, te gândești automat la Inchiziție, frica de vrăjitoare și de magie. Te gândești la credințe absurde și la o mentalitate în care supranaturalul e la ordinea zilei. Și totuși, această perioadă te duce cu gândul, mai degrabă, în Europa Occidentală, unde vânătoarea de vrăjitoare a ucis peste 50.000 de oameni. În România însă, sau în provinciile românești, mai degrabă, nu a existat o asemenea frenezie legată de vrăjitorie. Aici mă refer la Moldova și la Țara Românească, unde s-au înregistrat una, respectiv trei execuții legate de vrăjitorie, în această perioadă. În Transilvania este o altă poveste. Aici, au existat peste 500 de procese pentru vrăjitorie, majoritatea acestora fiind încheiate cu înecarea sau arderea pe rug a condamnatului. Clujul a avut rolul său în asemenea execuții și are câteva povești de spus, în amintirea cruntă a acelor vremuri.

Probele pentru descoperirea vrăjitoarelor

Marea majoritate a celor acuzați de vrăjitorie erau femei, pârâte de oameni care pretindeau că le-au văzut făcând magie cu plante, transformându-se în animale sau făcând rău altor persoane. Uneori, acuzatorii erau chiar membri ai familiei celei acuzate. Pentru a dovedi vinovăția sau nevinovăția, exista o serie de probe care determinau dacă acea persoană era cu adevărat vrăjitoare. De regulă, erau acuzate de vrăjitorie femeile care erau prea frumoase sau care aveau semne distinctive, precum negii și alunițele, pe față. Prima probă, în cazul în care femeia acuzată avea o aluniță sau un neg pe față, mai cu seamă pe nas sau în jurul acestuia, era înțeparea semnului cu un ac. Dacă acesta sângera, inculpata era nevinovată. Însă, dacă nu curgea sânge din acea înțepătură, femeia era considerată vrăjitoare și judecată ca atare.

O altă probă la care erau supuse cele acuzate de vrăjitorie era scufundarea în apă a femeii, care era legată de un scaun sau pur și simplu cu funie. Pentru procesele din Transilvania, acest test era făcut fie în Someș, la Cluj, fie într-un lac din Brașov. Aici, femeia vrăjitoare era legată și aruncată în râul Someș. Dacă aceasta plutea, era considerată vinovată și arsă pe rug. Dacă se scufunda, aceasta era nevinovată, însă, de multe ori, ea murea înecată.

Execuțiile erau făcute, în Cluj, în fața bisericii Sfântul Mihail, azi Piața Unirii, iar, mai apoi, corpul acestora era așezat la poarta orașului, în apropiere de Bastionul Croitorilor, pentru a servi drept exemplu celorlalți.

Cazuri de vrăjitorie în Cluj

Câteva cazuri de vrăjitorie sunt legendare în Cluj și împrejurimi. Printre acestea se numără și cazul Ilenei Lenart din Dej, care a fost acuzată de vrăjitorie în anul 1698, de către Ana Bornemisza, soția principelui Mihail Apafi. Se spune că cei doi soți au avut foarte mulți copii, însă majoritatea dintre aceștia au murit de mici. Ana Bornemisza credea că i se fac vrăji pentru a i se împotrivi și o acuză pe Ileana Lenart, la care fusese înainte, pentru a primi ajutor. Procesul Ilenei a avut loc, se pare, între 5 și 8 august, iar sentința a fost arderea pe rug. În timpul principelui Mihail Apafi s-au înregistrat cele mai multe execuții pentru vrăjitorie.

O altă femeie executată în aceeași perioadă, tot pentru vrăjitorie, este și Barbara Szanisló, care a fost acuzată de vrăjitorie de trei ori. Ea a fost considerată nevinovată în primele două procese care i-au fost intentate, trecând chiar proba cu apa, însă datorită acuzațiilor repetate, aceasta a fost arsă pe rug, în cele din urmă.

Anna Bathory, contesa vrăjitoare

Un nume ceva mai important are atașat de el o supoziție de vrăjitorie, numele familiei Bathory. Două dintre femeile Bathory au legende în care se presupune că acestea erau vrăjitoare. Elisabeta Bathory, poreclită și contesa vampir, era obsedată de frumusețe și a fost acuzată de vrăji și vampirism pentru a-și păstra înfățișarea tânără. Asta se întâmpla în Regatul Ungariei, pe teritoriul Slovaciei de azi. Anna Bathory, verișoara contesei vampir, locuia în zona Clujului și era poreclită „târfa însângerată a diavolului”. Aceasta a fost acuzată de relații incestuoase (cu fratele său) și vrăjitorie. A fost judecată în trei procese, timp de șapte ani, ale căror rezultat a fost exilarea acesteia și confiscarea averii sale.

Descoperă și alte legende din Cluj și întoarce-te pe Bună Dimineața Cluj miercuri, 4 mai , pentru o nouă legendă. 

Newsletter

Începe-ți dimineața cu o cană de cafea și articole interesante de la noi

*Respectăm dreptul la intimitate și luăm în serios protejarea datelor

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *