Centrul orașului Cluj-Napoca este una dintre cele mai bogate zone arhitecturale din oraș. Aici se pot admira atât palate foarte bogat ornamentate din punctul de vedere arhitectural, unele dintre ele datând din secolele XVII – XVIII, cât și palate construite mult mai recent, în secolul XX, mai sărace în ornamente, dar la fel de impresionante.
Într-un articol anterior am prezentat palatele cu rol administrativ din Cluj-Napoca așa că în acest articol vom încerca să facem o prezentare sumară a celor mai cunoscute și mai impresionante palate din centrul orașului, atât din punctul de vedere al arhitecturii, cât și din cel al istoriei lor.
Palatul Reduta
Palatul Reduta este unul dintre cele mai cunoscute clădiri istorice din centrul orașului, de-a lungul timpului aceasta având mai multe funcții.
Inițial imobilul a fost construit pe ruinele a trei case boierești, care datau din Evul Mediu. Aceste au fost demolate, iar în locul lor a fost construit, în secolul al XVIII-lea Hanul Bălan, cel mai modern hotel clujean al perioadei. În timpul Împăratului Iosif al II-lea (1780-1790) , aceasta a fost transformat apoi în școală militară.
Între anii 1794-1830 clădirea vechiului han a fost renovată și transformată într-un spaţiu public unde erau organizate diferite evenimente precum baluri, concerte sau ședințe ale autorităților locale.
Printre cele mai cunoscute evenimente care au avut loc în sala principală a palatului Reduta se numără: concertele marilor compozitori și muzicieni Johannes Brahms, Franz Liszt și George Enescu (sec. 19); întâlnirile Dietei Transilvaniei (sec. 19); Procesul Memorandiștilor (1894) sau prima proiecție cinematografică din oraș.
Din anul 1922 în Palatul Reduta este amenajat Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Palatul Rhédey
Palatul Rhédey se află în Piața Unirii, la numărul 9, la colț cu strada Napoca. Acesta datează din secolul al VII-lea, inițial clădirea fiind construită în anul 1698 de Bulcsesdi Sara, soţia prefectului Clujului, Székely László.
La începutul secolului al XVIII-lea aceasta a fost cumpărată de familia nobiliară Rhédey. Aceștia au unificat casa cu încă trei imobile, vecine, și au mai construit un etaj, transformând-o în clădirea care poate fi admirată și în prezent.
Palatul Rhédey este construit în stil eclectic. Intrarea principală în palat se făcea de pe actuala Piața a Unirii.
Ceea ce este de remarcat la acest edificiu este faptul că aici a funcționat primul teatru maghiar din Cluj-Napoca. Aceasta a fost înființat în anul 1792, în urma donării, de către baroneasa Rhedey Johanna, a sălii de bal a palatului.
De asemenea, se spune că una dintre proprietarele Palatul Rhédey a fost Claudia Rhedey de Kis – Rhede, stră-stră-bunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Palatul Jósika
Palatul Jósika, situat în prezent în Piața Unirii, la numărul 10, a fost construit în secolul al XVI-lea. Clădirea a devenit, de la începutul secolului al XVIII-lea – când a fost cumpărată – reședința fostului comite al Clujului, Josika Antal, de la care îi provine și numele. Ulterior imobilul a fost moștenit de familia contesei Banffy Maria.
Iniţial, palatul avea un singur etaj însă, în anul 1828, acesta a fost refăcut de către János Jósika, unul dintre guvernatorii Transilvaniei din secolul al XIX-lea. El a fost cel care a cerut înălțarea ei cu încă un etaj, iar etajul deasupra aripii din curte a fost ridicat ulterior, în perioada 1864-1865, conform Wikipedia.
Clădirea este construită în stilul neoclasic elementul reprezentativ al designului fiind reprezentat de intrarea principală care este străjuită de-o parte și de alta de două rânduri de coloanele dorice care susțin un balcon cu balustrade din fier forjat. De la cele patru coloane care susțin balconul clădirii, Palatul Jósika mai este cunoscut și sub denumirea populară de „Casa cu picioare”.
De-a lungul timpului, în Palatul Jósika au funcționat: Cazinoul Maghiar, Palatul de Justiție, Curtea de Apel sau Biblioteca Facultății de Medicină.
În timpul perioadei comuniste Palatul Jósika a fost trecut forțat în proprietatea Statului, fără titlu de proprietate, iar ulterior, în anul 1999, familia contesei Banffy Maria a început un proces de revendicare a lui, pe care la câștigat în anul 2010.
Palatul Wass
Palatul Wass, situat în Piața Unirii, la numărul 11, a fost construit în secolul al XVIII-lea, pe ruinele unei clădiri ce data din secolul XV.
Inițial acesta a aparținut familiei nobiliare Gyulai, care au transformat vechea casă într-un palat baroc. De-a lungul timpului, în urma mariajelor dintre nobilii familiei Gyulai și familia nobiliară clujeană Wass, palatul ajunge în proprietatea contesei Ottília Wass, de la care i-a și rămas numele. Contesa a fost ultimul proprietar al palatului, din cadrul familiilor nobiliare, ea donând clădirea Asociației Muzeului Ardelean.
Palatul este construit în trei stiluri arhitecturale: renascentist, clasicist și rococo. Clădirea este ridicată sub forma literei „L” în jurul a două curți interioare. Acesta este format din subsol, parter și două etaje și un turn. Fațada principală, cea dinspre Piața Unirii, este bogat ornamentată cu scoici și mici coloane, iar deasupra intrării principale în palat, dispune de un balcon închis. De asemenea, pe turn se poate observa blazonul familiei Wass reprezentat de un cap de bou al cărui bot este străpuns de o săgeată.
În această clădire și-au avut atelierul, începând din anul 1886, fraţii Kálmán şi Ferenc Dunky, fondatorii fotografiei de reportaj din Transilvania.
Palatul Sebestyén
Palatul Sebestyén este un alt palat aflat în Piața Unirii. Mai exact acesta se află la intersecția dintre Piața Unirii și Strada Universității, la numerele 1-3. Acesta a fost construit între anii 1912 și 1913 de către Sebestyén Dávid, un investitor în construcții, cu scopul de a fi închiriată atât ca spații de birouri, cât și ca și apartamente de locuit.
Acesta este construit în stilul arhitectural secession, are parter și patru etaje și este împărțit în mai multe apartament. Locuințele de la cel de-al doilea etaj, precum și câteva dintre apartamentele de la cel de-al treilea etaj dispun de câte un balcon de mici dimensiuni care este bogat ornamentat.
În acest palat a fost înființată prima Asociație Maghiară de Asigurări. De asemenea, aici se află și Cinematograful Arta, înființat în anul 1913 și care inițial s-a numit Cinematograful „Select”.
Intrarea în Palatul Sebestyén se face de pe Strada Universității.
Palatul Bánffy
Palatul Banffy, aflat în Piața Unirii la numărul 30, este considerat a fi cel mai important monument arhitectural în stil baroc din Transilvania.
Acesta a fost construit în secolul al XVIII-lea, între anii 1774-1785, pentru a servi drept reședință a contelui György II Bánffy de Losoncz, guvernator al Principatului Transilvaniei. Stilul arhitectural în care a fost construit palatul a avut o mare influență asupra evoluției ulterioare ale arhitecturii clujene și nu numai, numeroase alte clădiri și palate nobiliare încercând să imite modelul său arhitectural.
Palatul este format din subsol, parter și un etaj, are un plan rectangular, cu fațada principală orientată spre vest și cea secundară spre est. Acesta are două curți interioare care, în trecut, separau nobilii de angajaţii lor. Astfel, în curtea principală, care era și cea mai mare, erau amenajate mai multe foișoare unde nobili se putea relaxa, iar în curtea secundară erau amenajate locuințele personalului, grajdurile și manejul.
De-a lungul timpului edificiul a fost utilizat în diverse scopuri: atât ca spaţiu rezidențial, cât și ca spaţiu cultural sau comercial. Astfel, în secolul al XIX-lea aici au locuit împărații Francisc I (1817) şi Francisc Iosif I (1887) și a susținut un concertat renumitul compozitor Franz Liszt (1846). De asemenea, în perioada interbelică, în curtea principală a fost amenajat un cinematograf, iar din anul 1956 acesta găzduiește Muzeul de Artă.
Palatul Teleki
Palatul Teleki, se află pe strada Mihail Kogălniceanu, numărul 7, la colț cu strada strada Hermann Oberth. Construcția palatului a început în secolul al XVIII-lea prin unirea a trei imobile deținute de familia nobiliară Teleki. Acesta a fost realizat la dorința contelui Ádám Teleki II. Construirea lui a început anul 1790 și a fost finalizată în anul 1795.
Acesta este format din etaj și un parter, are forma litere „U” și cuprinde trei aripi. Stilul arhitectural al acestui palat este cel baroc-laic, clădirea fiind un edificiu reprezentativ pentru barocul transilvănean.
În aripa centrală, care are deschidere la strada Mihail Kogălniceanu se află intrarea principală în palat, care se face printr-un gang. Deasupra lui se află un balcon cu balustradă din fier masiv care este susținut de patru coloane bogat ornamentate. De asemenea, la etaj, pe toată fațada principală se pot observa coloane încorporate în zidul clădirii, frumos ornamentate la capetele superioare, care despart geamurile.
În timpul regimului comunist palatul a fost naționalizat, iar în prezent acesta adăpostește Sala de lectură a Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj Napoca.
Palatul Toldalagi-Korda
Palatul Toldalagi-Korda este situat pe strada I. C. Brătianu, nr. 14 la colț cu strada Hermann Oberth și, în prezent, este sediul direcției administrative a Universităţii Babeș-Bolyai (UBB) Cluj.
Palatul a fost construit 1801 şi 1809 și a aparținut contelui Laszlo Toldalagi şi soției acestuia, Korda Ann, care proveneau din două familii nobiliare foarte bogate, familia Toldalagi și familia Korda, după care a fost numit și palatul. După moartea soților Toldalagi-Korda, deoarece nu au avut copii, palatul a fost moștenit de către Kata Bethlen, soția contelui contelui Miklos Banffy și ajunge în proprietatea celebrei familii nobiliare din Transilvania.
Palatul Toldalagi-Korda este construit în două stilului arhitecturale, fiind ridicat în perioadă de trecere de la baroc la clasicism. Acesta este format dintr-un subsol, un parter și un etaj și cuprinde trei pavilione construite de jur împrejurul curții interioare. Intrarea în palat se face pe o poată situată pe strada I. C. Brătianu, deasupra căreia este construit un balcon susținut de două coloane.
În acest palat a locuit, în perioada 1919-1925, compozitorul Gheorghe Dima. De asemenea, de-a lungul timpului a găzduit Judecătoria Cluj, Conservatorul de Muzică, arhivele Societății Muzeului Ardelean și Biblioteca Facultății de Matematică și Informatică din cadrul UBB Cluj.
