Anime – de la film de nișă la fenomen pop cultural

Anime

Asculți cu interes descrierea unui film făcută de către un prieten. Ești interesat de personajele principale, îți pui întrebări în legătură cu motivația acțiunilor lor și ești atras de lumea construită. Ceri cu interes prietenului tău să-ți spună numele filmului. Pentru câteva secunde ezită, apoi te anunță că e de fapt un anime. Îți dai seama că aproape a reușit din nou să te prindă în plasa show-urilor nerdy japoneze. Cu siguranță nu va înceta să încerce, așa că trebuie să te bucuri că nu a ajuns încă la cel în care domnișoare tinere sunt ținute captive de monștrii cu tentacule.

Este însă reacția ta justificată? Probabil că nu. În timp ce refuzi să vezi unul dintre cele mai bune filme ale anului 2016 – Your Name (Kimi no na wa.) sau să urmărești povestea devastatoare prezentată în Grave of the Fireflies (Hotaru no haka), îți cumperi bilete la ultimul Star Wars sau aștepți cu nerăbdare următorul film Marvel.

Schimbarea se simte însă din ce în ce mai tare, mulți oameni realizând că anime nu este un gen similar animației vestice, ci un format artistic care permite prezentarea unor diferite narațiuni. La fel cum jocurile video încetează să mai fie considerate doar un mediu de relaxare și distracție pentru copii, anime începe să cucerească treptat societatea americană și europeană. Integrarea acestui stil artistic în cultura vestică a întregistrat un succes moderat în anii ՚80-՚90, dar el nu a fost niciodată mai popular ca în prezent, în special în rândul adulților.

Japonia și anime

Japonia este o țară cunoscută și apreciată pentru nenumăratele sale aspecte culturale unice. Ele pot include istoria sa însângerată, tradițiile care au rezistat trecerii timpului, dar și anumite idiosincrazii comportamentale, cum ar fi sorbirea zgomotoasă sau înghesuirea în trenuri aglomerate.

Sunt multe lucruri care fac din Japonia un loc special, dar una dintre cele mai mari contribuții ale sale la istoria culturală a lumii, care rămâne relevantă până în prezent, este ceea ce desemnăm cel mai des ca anime. Ce înseamnă exact termenul de anime? Care a fost impactul real al anime asupra societății? Cum a influențat acest stil artistic cultura japoneză și cum s-a extins această influență la nivelul culturii vestice? Care sunt motivele creșterii interesului pentru anime în ultimii ani? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom răspunde în continuare.

Anime și manga

Manga și anime sunt termeni ce sunt utilizați des în mod interșanjabil, deși aceștia privesc două forme artistice distincte. Manga este varianta grafică a anime, apropiată de ceea ce ceea cunoaștem drept comic book. Manga constituie baza pe care s-a construit anime, într-un mod similar în care desenele grafice reprezintă fundamentul animației.

Cu toate că manga se menține ca influență principală pentru anime, existând multe seriale care provin din publicații vechi, cele două își mențin diferențierile principale. Se remarcă însă o caracteristică comună a celor două stiluri artistice: crearea unor lumi fundamental diferite de cele cu care am fost obișnuiți până acum.

 O înțelegere diferită a creației artistice

Momentul vizionării primului film sau serial aparținând acestei forme artistice poate fi amânat la nesfârșit. Asemănările dintre anime și animația sau chiar cinematografia vestică sunt destul de restrânse. Acest fapt reprezintă însă, de cele mai multe ori, un aspect pozitiv. Drumul prin entertainment-ul vestic poate fi de multe ori obositor. Suntem asaltați de supereroi a căror nume devin din ce în ce mai greu de reținut și a căror caracteristici pierd elementul inventivității. Studio-urile folosesc această formulă crezând că ea va aduce întotdeauna succesul sub forma încasărilor. Publicul refuză însă să consume orice i se oferă, astfel că filme precum Alice Through the Looking Glass (2016), Ghostbusters (2017) sau A Wrinkle in Time (2018) reprezintă eșecuri box office majore.

Chiar dacă banii rezultați de pe urma unui film sunt un considerent important și în industria japoneză, ea demonstrează un respect mai mare pentru întreg procesul creativ. Creatorii, regizorii și producătorii din Japonia iubesc lumile și personajele pe care le construiesc și așază astfel pe plan secundar succesul comercial. În general, ei nu vor încerca să continue la nesfârșit o poveste doar pentru a mai obține câțiva bani, fiind conștienți de existența unei date de expirare și nefiind astfel dispuși să-și sacrifice integritatea artistică.

Mai mult decât atât, creatorii nu vor abandona un serial. Shinichirō Watanabe și Keiko Nobumoto au fost implicați în producția integrală a celor 26 de episoade a show-ului Cowboy Bebop (Kaubôi bibappu). Spre deosebire de aceștia, Aaron Sorkin a abandonat The West Wing după 4 sezoane, în timp ce J.J. Abrams a lăsat responsabilitatea continuării serialului Lost pe umerii lui Damon Lindelof și Carlton Cuse după un singur sezon. Chiar dacă acest fapt nu a afectat radical calitatea show-urilor menționate, există o tendință evidentă a producătorilor și regizorilor vestici de a-și abandona proiectele.

Lumi ce ignoră sensibilitățile extreme vestice

Libertatea creatoare din interiorul anime nu acționează doar la nivelul ignorării succesului comercial. Ea se îmbină perfect cu cultura japoneză fundamentată încă în tradiții și respect. Față de aceasta, cultura vestică, pierdută în haosul din lumea Social Media, a înlocuit politețea cu segmentarea identitară și construcția ideologică.

Opiniile diferite sunt considerate un atac la status quo-ul creat artificial de către purtători de cuvânt autodeclarați. Toți cei care nu au apreciat versiunea din 2016 a filmului Ghosbusters au fost declarați misogini. Același tratament îl primesc și cei care își văd personajele favorite modificate radical doar pentru a satisface falsa egalitate hollywoodiană. Discursul politic a fost complet distrus, iar cel cultural și social îndreaptă oamenii spre o mentalitate de turmă. Cei care nu-și regăsesc locul în aceasta sunt impinși la marginea societății „acceptate”, urmărindu-se distrugerea lor, iar atitudinea este prezentă și la nivelul cinematografiei.

Nu însă în cinematografia japoneză și nicidecum în anime, unde creativitatea nu este îngrădită de corectitudinea politică. Nu avem aceeași structură familială precum în The Simpsons, Family Guy sau Modern Family – un soț cu o inteligență scăzută, trei copii și o soție care ține familia legată. Anime-ul japonez nu se ferește să exploreze subiecte controversate legate de sexualitate, rasă și orientare politică, punând la dispoziție în același timp un spațiu în care fiecare își poate formula propriile opinii. Neîngrădită de concepte ale corectitudinii politice, această formă artistică este capabilă să producă narațiuni marginale pe baza unor perspective noi, ignorând astfel lumea remake-urilor și reboot-urilor.

Boom-ul anime: DragonballZ, Pokémon și Sailor Moon

Creșterea popularității anime este datorată și unor seriale specifice, printre cele mai populare fiind trio-ul DragonballZ, Pokémon și Sailor Moon. Cea mai mare concentrație a fanilor anime provine din boom-ul anilor ՚90, aceștia situându-se acum în jurul vârstei de 30 de ani. Datorită faptului că media și cultura vestică au devenit obsedate de marketingul nostalgiei, ei se întorc în prezent la anime. Scopul central nu este însă promovarea unei forme diferite de manifestare artistică, ci vânzarea tuturor produselor create pe baza acestor seriale.

Din fericire, o mare parte a generației tinere din Statele Unite și Europa realizează că anime înseamnă ceva mai mult decât Pikachu și Son Goku.

Studio Ghibli și succesul anime la Oscaruri

Dacă boom-ul anime din anii ՚90 a crescut interesul pentru această formă artistică, industria americană a fost zguduită la inceputul anilor 2000 de filmul Spirited Away (Sen to Chihiro no kamikakushi), câștigător al Oscarului pentru cel mai bun film de animație. Regizat de Hayao Miyazaki, cel mai cunoscut nume al anime-ului și co-fondator al Studio Ghibli împreună cu Isao Takahata, el s-a remarcat ca primul anime care a obținut acest premiu.

Reușita a distrus preconcepția conform căreia singurele scopuri ale acestei forme artistice sunt impresionarea copiilor și vânzarea jucăriilor. Deși existau semnele unei resurgențe a anime-ului, Spirited Away a luat cultura americană și cea europeană prin suprindere. Filmul a fost difuzat în nenumărate cinematografe, adunând o mulțime de fani și marcând cel mai mare succes al unui film anime la nivel internațional. În anul 2016, Makoto Shinkai a reluat succesul major al Spirited Away prin incredibila dramă-fantasy Your Name (Kimi no na wa.).

Astfel că, data viitoare când un prieten îți recomandă un anime, nu îl respinge din cauza unei simple preconcepții. Această formă artistică nu este doar pentru copii, temele ei fiind de multe ori extrem de serioase. Nu trebuie să devii un fan al genului, dar nici nu e necesar să respingi orice recomandare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.