De la premierea sa din luna aprilie a anului 2011 și până în prezent, serialul creat de David Benioff și D. B. Weiss a strâns un număr impresionant de fani, obținând unele dintre cele mai mari rating-uri de vizionare din istoria HBO. Spre deosebire de alte show-uri, popularitatea sa nu a scăzut de-a lungul anilor, ci a crescut considerabil, fiecare episod al ultimului sezon fiind urmărit de milioane de oameni.

În acest fel, Game of Thrones devine unul dintre cele mai apreciate seriale, fiind recepționat pozitiv de critici și obținând numeroase premii la cele mai prestigioase evenimente din industria cinematografiei. Numeroase convenții și conferințe au avut ca temă centrală acest subiect, în cadrul lor fiind organizate panel-uri cu cei implicați în realizarea serialului, concursuri de cosplay ale diferitelor personaje din cadrul său, întâlniri între fani și multe alte evenimente.

Chiar dacă contribuția show-ului la dezvoltarea acestei lumi medievale fantasy nu poate fi negată, construcția ei este datorată geniului unui singur scriitor: George R. R. Martin. În 1996, autorul lansează A Game of Thrones, prima carte dintr-o serie care a pornit de la o simplă imagine, pe care autorul a schițat-o în câteva cuvinte: câțiva copii ținând în brațe pui de lupi. Aceasta avea să dea ani mai târziu și numele serialului.

GRRM a fost până atunci un autor cunoscut în cercurile literare science fiction și horror, cărțile sale având elemente de fantasy, dar nefiind dominate de acest gen literar. Implicat fiind în acea perioadă în scrierea scenariilor pentru filme sau show-uri de televiziune, scriitorul devine tot mai frustrat de problemele întâmpinate în acel sector. Constrângerile bugetare și de timp din producția TV îl obligă să elimine personaje esențiale sau scene de bătălie importante.

Fiind un mare fan al cărților scrise de J. R. R. Tolkien, Martin urmărește să dezvolte genul epic fantasy. Cu toate acestea, el dorește să înlocuiască dihotomia bine-rău și să elimine conceptul de personaj pozitiv și pe cel de personaj negativ. Niciun om nu este perfect, iar acțiunile sale sunt determinate de o serie de cauze a căror rezultat final nu este întotdeauna unul ce poate fi clasificat în cele două categorii. Nu totul este alb sau negru, ci mai degrabă situat într-o zonă de gri.

Gândită inițial sub forma unei trilogii, A Song of Ice and Fire este compusă acum din 7 cărți: A Game of Thrones (1996), A Clash of Kings (1998), A Storm of Swords (2000), A Feast for Crows (2005), A Dance with Dragons (2011), The Winds of Winter (nepublicată, cu o dată de apariție în 2019) și A Dream of Spring (nepublicată, dar anunțată). Acestora li se adaugă numeroase volume în care lumea construită în interiorul lor este dezvoltată.

Popularitatea show-ului a determinat și o creștere a interesului pentru seria A Song of Ice and Fire. Cu toate acestea, lumea construită în cadrul volumelor a permis creatorilor acestuia să realizeze un serial de calitate. Primele 3 sezoane urmează îndeaproape întâmplările primelor 3 cărți. O îndepărtare de narațiunea acestora este deja observabilă începând cu cel de-al patrulea sezon, în timp ce ultimelor trei (dintre care sezonul 8 va apărea doar în 2019) le lipsesc materialul scris.

Această detașare treptată determină apariția unur numeroase deosebiri între cărțile scrise de George R. R. Martin și serialul creat de David Benioff și D. B. Weiss. Mai mult decât atât, putem observa diferențe de abordare ale importanței diferitelor elemente chiar atunci când materialul este similar. Câteva dintre ele sunt explicabile datorită naturii diferite a mediului de construire a narațiunii, dar cele mai multe sunt datorate unei imagini diferite pe care cele două părți o au despre aceasta. Deși există numeroase diferențe specifice, în continuare ne propunem să vorbim despre 3 deosebiri generale, care modifică radical relația dintre Game of Thrones și A Song of Ice and Fire, determinând două moduri distincte de construire a acestei lumi fantasy.

1. Tonalitatea narațiunii 

   

Universul creat de George R. R. Martin nu conține elementele idilice ale creațiilor lui J. R. R. Tolkien. Lumea fantasy medievală nu e construită pe fundamentele sale pozitive, iar bătălia din cadrul acesteia nu este dată între personalizări ale binelui și răului absolut. Conflictele nu se încheie cu victoria binelui și, mai mult decât atât, ele nu au întotdeauna o finalitate.

Înainte de a începe seria A Song of Ice and Fire, cărțile autorului erau încardrate aproape exclusiv în genul science fiction, conținând puternice elemente horror. Lumile atât de bine dezvoltate de George R. R. Martin pot fi definite printr-un singur cuvânt: dark.

Această caracteristică este prezentă pe mai multe niveluri. Motivațiile personajelor și acțiunile lor sunt rareori determinate de motive exacte și calcule raționale, fiind influențate de forțe externe care nu au întotdeauna o natură umană. Toate formele de magie implică sacrificul unei persoane sau a unui grup și au ca motiv central sângele. Tărâmul din nord este dominat de o rasă inteligentă de creaturi nemuritoare formate din gheață, care urmăresc dominația întregii lumi.

Chiar dacă multe dintre aceste teme sunt prezente în serialul Game of Thrones, intensitatea lor este considerabil mai scăzută. Show-ul pune accentul pe valoarea șocului și nu pe tensiunea și misterul care definesc cărțile. În termenii unui film horror: Game of Thrones preferă să se mulțumească cu ceea ce denumim jump scares (bau!), în timp ce A Song of Ice and Fire pune accent pe elementul psihologic și cel al izolării.

2. Sistemele de moralitate ale personajelor 

   

Una dintre cele mai semnificative diferențe dintre cărți și serial poate fi observată la nivelul moralității personajelor. După cum menționam mai devreme, George R. R. Martin refuză să își construiască caracterele în conformitate cu un sistem binar bun-rău. Motivele complexe din spatele deciziilor și acțiunilor acestora fac imposibilă clasificarea lor în această dihotomie.

Una dintre criticile majore aduse de autor seriei The Lord of the Rings se referă tocmai la rigiditatea morală a personajelor. În cadrul ei există personaje negative și personaje pozitive, nuanțele fiind adeseori eliminate. Gandalf, Frodo și Sam sunt identificați ca eroi ai acestei lumi, intențiile lor fiind întotdeauna bune, singurele erori regăsindu-se în aplicarea lor.

Această caracteristică nu este valabilă pentru A Song of Ice and Fire, fiecare personaj fiind definit prin intenții și acțiuni specifice, a căror moralitate este controversată. Daenerys, Tyrion și Jon încalcă de multe ori precepte etice și legale, chiar dacă finalitatea faptelor acestora nu este întotdeauna negativă. Complexitatea naturii umane este surprinsă îndeaproape în opera lui George R. R. Martin, autorul înțelegând că individul reprezintă mai mult decât suma acțiunilor sale.

Chiar dacă Game of Thrones arată deciziile contradictorii ale unor personaje, serialul se mulțumește să îmbrățișeze dualitatea morală prezentă în opera unor autori precum J. R. R. Tolkien. Mai mult decât atât, în cazul în care un personaj clasificat ca pozitiv întreprinde o acțiune imorală, aceasta din urmă este justificată prin elemente contextuale.

Să amintim un exemplu: Arya Stark ucide nenumărate persoane, inclusiv linia masculină a familiei Frey. Dacă în realitate am recunoaște natura sa diabolică, identificând în aceasta caracteristicile unui criminal în serie, serialul încearcă să justifice acțiunile ei prin evocarea lipsei de moralitate a personajelor ucise. Arya Stark nu este astfel o caracter controversat, care încalcă constant principiile etice generale, ci unul pozitiv. Această înțelegere este fundamental diferită de cea a lui George R. R. Martin.

3. Religia și înțelegerea divinității 

   

Ca răspuns la o întrebare în legătură cu viziunile sale religioase, George R. R. Martin a spus: „Presupun că pot fi considerat un catolic rătăcit. Tu m-ai denumi însă ateu sau agnostic. Cu toate acestea, sunt fascinat de religiozitate și spiritualitate.”. Această afirmație, în special ultima parte a ei, stă la bază cărților din seria A Song of Ice and Fire. Religia ocupă un loc important în opera autorului, având de multe ori un rol central în desfășurarea evenimentelor și în motivația acțiunilor personajelor.

Structura sa este similară lumii reale, existând religii oficiale, recunoscute de un număr mare de oameni, dar și o multitudine de secte care adoptă diferite viziuni și practică ritualuri magice. Ele sunt construite cu atenție, elementele geografice și culturale fiind luate în calcul în scopul delimitării lor. Temele religioase din realitate se regăsesc în cadrul spiritualității din lumea A Song of Ice and Fire.

The Faith of the Seven este religia dominantă în partea de sud a continentului Westeros, iar credincioșii se închină unei singure deități care are însă 7 aspecte. În acest sens, autorul reia simbolul Sfintei Treimi și a celor 3 forme ale lui Dumnezeu: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. În partea de nord sunt venerați vechii zei, deități fără nume ale naturii. Există însă și religii specifice unor culturi sau zone geografice: cei din Iron Islands se închină așa-numitului Drowned God (o reinterpretare a zeului Cthulhu din mythos-ul lui H. P. Lovecraft), în Essos este adorat zeul luminii și al focului R’hllor (eternul inamic al Great Other, zeul morții), iar în Qohor figura centrală religioasă este Black Goat (o altă față a ceea ce în cadrul nostru religios am defini ca Diavol).

Toate aceste sisteme religioase exercită o influență puternică asupra rațiunii și acțiunii oamenilor. Ele determină evenimente din lume și modifică radical soarta unor bătălii decisive. Majoritatea locuitorilor acestei lumi recunoaște un anume sistem religios. Respingerea oricărei forme de venerare este și ea decisivă în definirea caracterului.

Cu toate acestea, creatorii serialului Game of Thrones ignoră importanța religiei. Chiar dacă regăsim în serial unele personaje care practică ritualuri magice sau vorbesc despre zei, aspectul divinității nu este niciodată dezvoltat. Mai mult decât atât, în cadrul show-ului sunt menționate puține culte religioase, chiar dacă ele sunt fundamentale în explicarea evenimentelor din cadrul lumii construite.