Vocabularul unei limbi este întotdeauna unul dinamic și se pliază pe cuvintele folosite de majoritatea populației pentru a comunica. Există cazuri, în special în exprimarea vorbită, când ne modificăm structura propoziției în timp ce o vorbim, iar așa apar dezacordurile și alte greșeli de exprimare. Însă, nu trebuie să permitem ca aceste greșeli să intre în vocabularul permanent al populației. Hai să vedem care sunt cele mai des folosite greșeli de exprimare și cum le putem corecta!

Dezacordurile

Apar datorită modificării structurii propoziției fără a relua propoziția.
Ex: Ana împreună cu Maria și Ion au mers la piață. – Greșit
Ana, împreună cu Maria și Ion, a mers la piață. – Corect

Acest dezacord se face de obicei între un subiect la singular și un predicat la plural sau invers și este cauzată de despărțirea celor două părți de vorbire prin unul sau mai multe complemente. În exemplul de mai sus subiectul este Ana, iar predicatul este verbul a merge. Acesta a fost conjugat la plural din cauza unei confuzii (s-a creat impresia că Maria și Ion sunt parte din subiect și că avem de-a face cu un subiect multiplu, când de fapt numele celor doi au rol de complement și răspund la întrebarea „cu cine?”). Atunci când nu ești sigur că e subiect multiplu sau nu, scoate o parte din propoziție și verifică dacă propoziția rămasă mai are același sens.

Nu/Decât – Doar

O greșeală devenită extrem de frecventă, inclusiv la politicieni și jurnaliști din România, este folosirea adverbului restrictiv „decât” fără negație.
Ex: Am decât trei mere. – Greșit
Nu am decât trei mere. /Am doar trei mere. – Corect

Confuzia între decât și doar este una foarte des întâlnită, însă formularea corectă nu e deloc complicată. „Doar” se folosește atunci când avem o propoziție afirmativă. „Decât” se folosește atunci când avem o propoziție negativă și este întotdeauna însoțit de negație (nu am decât…).

Mi-ar place (a place/a plăcea)

Ex: Mi-ar place să ne vedem sâmbătă la o cafea. – Greșit
Mi-ar plăcea să ne vedem sâmbătă la o cafea. – Corect

Mulți oameni folosesc forma verbală „a place” în locul lui „a plăcea”. „A place” nu există, așa cum nu există nici „a făcea”.

Datorită/Din cauza

Ex: Datorită ție mi-am picat examenul! – Greșit
Din cauza ta mi-am picat examenul! – Corect

Datorită ție am trecut examenul! – Corect
Din cauza ta am trecut examenul! – Greșit

Folosirea lui „datorită” pentru a exprima cauza este una care implică probleme pentru mulți vorbitori. Din nou avem parte de o explicație simplă: „datorită” se folosește ca adverb cauzal în propoziții cu conotație pozitivă, iar „din cauza” în cele cu conotație negativă. Reciproca nu este valabilă.

Pleonasmele

O altă problemă de exprimare întâlnită des implică folosirea a două sinonime alăturate, pentru a evidenția o anumită idee.
Ex: Dar totuși, ce ai de gând să faci? – Greșit (dar și totuși au același înțeles)
Totuși, ce ai de gând să faci? /Dar ce ai de gând să faci? – Corect

Cobori în jos pe scări și mă găsești acolo. – Greșit („a coborî” implică să te dai jos de la înălțime. Alăturarea „cobori în jos” e redundantă.)
Cobori pe scări și mă găsești acolo. /Vii în jos pe scări și mă găsești acolo. – Corect