În ziua de azi, majoritatea dintre noi avem de-a face, cel puțin din când în când, cu schimbul valutar. Cu toate acestea, foarte puțini sunt cei care înțeleg de ce cursul valutar este așa cum este. Te invit să faci, alături de mine, o incursiune în istoria cursului valutar, pentru a descoperi cum s-a ajuns la piața valutară din zilele noastre și de ce.
Ce este cursul valutar?
Înainte să te introduc în istoria pieței valutare, trebuie să mă asigur că înțelegi ce este un curs valutar. Acesta reprezintă prețul unei monede (de exemplu, Euro), exprimat într-o altă monedă (de exemplu, Leu). El se stabilește printr-un raport între cerere și ofertă. Există două tipuri de curs valutar: cel oficial, care este stabilit de Banca Națională a fiecărei țări (în cazul României, BNR, care publică rata de schimb după ora 13, fiind valabilă pentru următoarea zi) și cel de piață, care se împarte la rândul lui în două valori. Cursul de piață este cel cu care interacționăm noi, având ca intermediari băncile sau casele de schimb valutar, iar cele două valori sunt cunoscute ca prețul de cumpărare și cel de vânzare al unei valori.
Începutul pieței valutare moderne
Piața valutară a existat, sub o formă sau alta, din toate timpurile. Spre exemplu, în perioada anilor 1890, cursul valutar era unul fix și reprezenta 20 de dolari sau 4 lire sterline pentru o uncie de aur (1 uncie = ~28 grame). Acest lucru însemna că o liră sterlină valora 5 dolari americani, potrivit Wikipedia. Cu toate acestea, în zilele noastre, cursul valutar este unul flexibil. Momentul crucial care a definit piața valutară modernă a fost Conferința ONU pe tema problemelor financiare, care a avut loc la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, mai exact între 1 și 22 iulie 1944, în Bretton Woods, New Hampshire, SUA. În cadrul acestei conferințe au fost create două dintre cele mai importante instituții financiare din lumea contemporană, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Banca Mondială). Acest acord a fost cel care a făcut ca dolarul să devină monedă de referință, iar schimbul său fiind fixat la $35/ uncia de aur. De fapt, după acordul de la Bretton Woods, cursul valutar a fost menținut relativ fix, până în anii ’60, când statele membre ale Comunității Economice Europene (CEE) au avut o serie de conflicte în ceea ce privea prețul și costurile între acestea. Acest incident a dus la crearea unui nou sistem la începutul anilor ’70, în care cursul valutar a devenit flexibil. În 1979, a fost creat și Sistemul Monetar European (SME), care a introdus cursuri valutare fixe, dar ajustabile între statele europene membre. Pe plan mondial, cursul a rămas flexibil, însă, în cadrul UE, unele state membre au trecut, în 1999, la moneda unică, Euro, care a stabilit un curs fix pentru acestea.
Cum este stabilit cursul valutar?
În prezent, în România, cursul valutar este stabilit, așa cum am zis anterior, de Banca Națională Română (BNR), care publică cotația valutei la ora 13 în fiecare zi lucrătoare, iar această cotație este valabilă pentru ziua următoare. În jurul acesteia se învârte și prețul afișat la casele de schimb valutar sau unitățile bancare. Cu toate acestea, spre deosebire de cursul BNR care rămâne fix până în ziua următoare, cel de la casele de schimb poate varia în funcție de cerere și ofertă. Aici este practicat cursul de piață, care are două valori, numite BID și ASK. Cotația BID, cunoscută și ca prețul de cumpărare, reprezintă conversia monetară pentru situațiile când vrem să schimbăm valuta în Lei (pentru că intermediarul – casa de schimb valutar – cumpără valuta de la client). Cotația ASK, sau prețul de vânzare, este situația inversă, fiind folosită pentru situația în care vrem să schimbăm Lei în valută (pentru că intermediarul vinde valuta clientului).