Zootropolis este semnalul că cei de la Disney au înțeles că filmele animate nu se mai adresează doar copiilor. Adulții caută în ultima vreme ocazii prin care să relaxeze și intră în aceeași lume cu a celor mici.

Zootropolis (sau Zootopia) este povestea unui iepure. De fapt, a unei iepuroaice. Numele ei este Judy Hopps, vine din Bunnyburrow (se poate traduce Cuca Măcăii) și încearcă să ajungă polițistă în Zootropolis. Plecată dintr-un sat, Judy o să se lovească de diferențele uriașe dintre locul său de proveniență și cel în care a ajuns.

Dacă veți dori să le arătați celor mici un film din care să învețe ceva, acesta poate fi o soluție. Asta pentru că Zootopia prezintă și o lecție, aceea că depinde doar de noi să ne modificăm parcursul vieții.

Nu știu dacă mai trebuie să menționez faptul că filmul este unul foarte amuzant. Iepuroaica nu vrea să aibă o viață normală, să mănânce doar morcovi și să stea liniștită. Ea este polițist și asta îi dă dreptul să schimbe lumea. Mă rog, cel puțin să viseze la asta.

Chiar dacă ceilalți membri din secția de poliție sunt elefanți, rinoceri, hipopotami etc, Judy reușește să își facă cunoscute numele și adevărata valoare.

Judy are ajutoare, totuși. Unul dintre acestea este vulpoiul Nick. El va încerca să ajute iepurele în cazul unei vidre care a dispărut. Chiar dacă prietenia dintre un iepure și o vulpe sună mai mult decât ciudat, în Zootopia asta este posibil. Cei doi nu s-au înțeles chiar bine la început, însă conjunctura i-a făcut să lucreze la același caz.

Succesiunea continuă de întâmplări ireale stârnește un amuzament deplin. De la numele personajelor în antiteză cu aspectul lor fizic, până la modul animalelor de a se comporta, totul te va face să râzi cu gura până la urechi, ceea ce face din Zootopia un film care să merite văzut.