Search
Generic filters
Exact matches only

Ștefania Mărăcineanu – descoperitoarea Radioactivității Artificiale

Ștefania Mărăcineanu a intrat în istoria României datorită faptului că a contribuit la descoperirea radioactivității artificiale, în ciuda faptului că premiul Nobel pentru acest lucru a fost luat de către Frederic Joliot-Curie și Irene Joliot-Curie. Românca a declarat și a protestat public după decernarea premiului, susținând că Irene Joliot-Curie a folosit o mare parte din observațiile sale de lucru care vizau radioactivitatea artificială, fără să menționeze însă acest lucru.

Ștefania Mărăcineanu s-a născut la 18 iunie 1882 la București. A fost de profesie chimistă și fiziciană, și s-a ocupat în principal cu formularea de teorii referitoare la radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii.

Nu există informații despre tinerețea sau copilăria ei, deoarece românca nu a vrut să discute vreodată despre asta. Cei apropiați susțineau însă că a avut parte de o copilărie nefericită, cu mai multe traume care au marcat-o profund.

Fiziciana a studiat la Liceul Elena Doamna din București, pentru ca mai apoi să urmeze cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice din același oraș, absolvind în 1910. După absolvire, Ștefania a fost pentru o perioadă profesoară la Școala Centrală din București, dar din 1922 s-a folosit de o bursă pentru a putea urma cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris.

După 2 ani, în 1924, Ștefania Mărăcineanu și-a susținut lucrarea de doctorat la Universitatea Sorbonne din Paris, pentru care a primit calificativul Tres Honorables. Lucrarea avea titlul Recherches sur la constante du polonium et sur la penetration des substances radioactives dans les metaux.

În urma obținerii doctoratului, românca a rămas în continuare la Paris, unde a studiat efectul radiației solare asupra substanțelor radioactive. Una dintre observațiile făcute de ea în această perioadă s-a referit la faptul că timpul de înjumătățire al poloniului părea să depindă de materialul pe care este depozitată proba de poloniu. Dânsa a explicat că acest fenomen este produs de faptul că particulele de poloniu transformă materialul substratului într-un element radioactiv.

Savanta s-a întors în România în 1930. După întoarcere, a mai colaborat cu profesorul Dimitrie Bungențianu la Universitatea din București, unde a reușit să creeze cu mijloace proprii primul Laborator de  Radioactivitate din România. Pe parcurs, alături de profesorul Bungențianu și Nicolae Vasilescu-Karpen, Ștefania face primul experiment prin care încearcă declanșarea ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori.

Ștefania Mărăcineanu s-a stins din viață la 15 august 1944, după ce s-a îmbolnăvit de cancer, afecțiune cauzată de iradierile la care s-a expus pe parcursul carierei.

Newsletter
Începe-ți dimineața cu o cană de cafea și articole interesante de la noi
*Respectăm dreptul la intimitate și luăm în serios protejarea datelor

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *