Elveția e o țară în care mâncarea are influențe în funcție de zona din care provine, iar mâncarea tradițională este gătită de oamenii simpli. Deși aceste preparate sunt servite și în restaurante de lux, preparatele provin din rețete făcute de oamenii mai puțin bogați din țară, cei care munceau pământul și animalele în trecut.

Cașcaval elvețian

Sursă foto:  © Ukrphoto

Elveția este „mămică” pentru peste 450 specialități de brânză, dintre care cele mai cunoscute sunt Emmantaler (acel cașcaval cu multe găuri de diferite dimensiuni) și Gruyère, un cașcaval „orb” (fără găurile numite ochi). Cea mai bună metodă să savurezi brânzeturile elvețiene este să te îndrepți spre un magazin local de specialitate, nu să le cumperi din supermarketuri.

Fondue

Sursă foto: © Margouillat

Rămânem la brânză, însă în formă lichidă de această dată, mai exact la fondue. Anumite tipuri de cașcaval sunt topite pe foc și în brânza topită se introduc bucăți de pâine sau legume, puse pe o furculiță înaltă. Acesta era metoda principală prin care cei ce locuiau în Alpi consumau pâinea și brânza în lunile de iarnă.

Raclette

Sursă foto: © Margouillat

Tot la cașcaval rămânem, însă de data asta, unul care a inspirat un fel de mâncare distinct. În lunile anotimpului rece, Raclette se prepară topind brânza omonimă pe grătar, cu straturi de cartofi, ceapă sau murături. Brânza topită acoperă restul ingredientelor ca o pătură.

Bezea

Sursă foto: © Tashka2000

Bezeaua de ou este un desert național elvețian numit Meringue și se pare că a fost inventat de un bucătar italian în orașul Meiringen, în secolul 18. Partea bună pentru cei îngrijorați de siluetă e că acest desert este 100% fără grăsimi, pentru că inclusiv cele mai mici urme de grăsime pot strica consistența albușului de ou.

Tartiflette

Sursa foto: © Margouillat

Această combinație de cartofi feliați subțire, bacon afumat, ceapă caramelizată și brânză Reblocohon este specifică zonei care are granița cu Franța. A fost creată pentru prima dată în 1980 încercând să urce vânzările de brânză (care datează din secolul 16) și a funcționat. În prezent, majoritatea stațiunilor de ski elvețiene servesc acest preparat.

Birchermuesli

Sursă foto: © stockcreations

Varianta elvețiană de muesli e puțin diferită față de ce mănânci în mod normal la micul dejun, însă la fel de delicioasă. Se prepară înmuind peste noapte muesli împreună cu fructele dorite, în lapte, iaurt sau piure de fructe și se consumă în mod normal la micul dejun, însă poate fi consumat și ca desert cu frișcă peste.

Rosti

Sursă foto: © Ukrphoto

Acest preparat este făcut din cartofi răzuiți și amestecați cu brânză, bacon sau diverse alte ingrediente, iar apoi prăjiți în unt sau altă sursă de grăsime, asemeni unor chiftele. Se mănâncă deseori ca garnitură pentru ouă, cârnați sau alte preparate locale.

Ciocolată elvețiană

Sursă foto: © Astra490

Ceea ce face ca ciocolata elvețiană să fie atât de delicioasă este laptele integral folosit cu untul de cacao. Partea bună e că există reglementări care fac ca ciocolata elvețiană să poarte însemnul „făcută în Elveția” doar atunci când este făcută în interiorul țării. Așadar ciocolățile făcute după rețetă elvețiană, dar în afara Elveției nu sunt luate în considerare.

Bűndnemusstorte

Sursă foto: © Bhofack2

Să vorbim puțin și despre patiserie. Bűndnemusstorte e un desert cu aluat umplut cu nuci, frișcă și zahăr caramelizat. Se pare că acest desert are variații în preparare în funcție de zona în care e făcut. Este perfect pentru a fi consumat alături de o cană de cafea sau ceai.

Älpermagronen

Sursă foto: © Robyn Mackenzie

Din zona graniței cu Germania elvețienii au personalizat un preparat cu macaroane, în care au inclus toate ingredientele care le erau disponibile ciurdarilor și ciobanilor când mergeau pe pășune în Alpi: brânză, cartofi, ceapă, macaroane, lapte sau smântână și mere. Versiunea clasică este făcută prin stratificarea cartofilor cu macaroanele și laptele și brânza, fiind coapte în cuptor și apoi servite cu inele de ceapă prăjite și un sos de măr fiert peste.