Risipa de mâncare este una dintre cele mai mari probleme la nivel mondial. Cei de la Food Waste Combat oferă o definiție destul de clară asupra problemei: Risipa alimentară cuprinde toate alimentele produse pentru consumul uman care se pierd sau sunt aruncate de la locul de producție și până când ajung în farfurii. 

Reducerea risipei alimentare o găsim și printre obiectivele Uniunii Europene pentru o dezvoltare durabilă. Aceasta face parte din cadrul obiectivului cu numărul 12. Se estimează că anual 1.3 milioane de tone de mâncare la nivel global este aruncată, reprezentând o treime din totalul mâncării fabricate la nivel global. Cel mai des, gospodăriile din mediul urban sunt cele care aruncă mâncarea, reprezentând 40% din totalul risipei. Studiile arată că mâncarea gătită este cel mai des aruncată iar în medie o persoană, pe zi aruncă cantitatea unei mese întregi (aproximativ 350g).

Risipa de mâncare are efecte atât asupra mediului înconjurător, prin emisiile ridicate a gazelor de seră în special CH2 și CH4 (metilen și metan), cât și asupra economiei. Gazele emise se datorează și faptului că mâncarea ajunge la gropile de gunoi, iar procesul de descompunere în lipsa oxigenului este mult mai poluant. În alte țări s-a făcut o estimare și s-a ajuns la concluzia că în total, pe an/ gospodărie, se aruncă mâncare în valoare de: 200€  în Estonia, 340€ în Olanda și 598€ în UK. În momentul de față, în România este greu să determinăm aceste cifre.

Acum pe bună dreptate, apare și întrebarea „Ce putem face?” Un răspuns simplu pe care multă lume îl dă, este Reciclarea!  Sună puțin ciudat, dar dacă ne uităm la cele 3 principii de bază, o să găsim răspunsul mai detaliat. Primul pas este să reducem cantitatea de mâncare pe care o cumpărăm. Astfel, cererea de mâncare este mai mică, care influențează producătorii să nu mai producă mâncare în exces. O cantitate mare de produse este aruncată încă din fabrică, deoarece nu corespunde anumitor criterii. Unul dintre acestea fiind aspectul produsului. În ziua de astăzi, se pune foarte mult accent pe aspect, astfel dacă o roșie este rotundă, cu o culoare uniformă, are mai multe șanse să fie cumpărată. Afișând acest aspect „perfect” produsul ajunge pe rafturile magazinelor, unele supermarketuri aleg produsele care s-au lovit în timpul transportului, cele care suferă „defecțiuni” sunt direct aruncate. În acest context, ceea ce putem face este să alegem să cumpărăm produse din grămada cu „defecțuni” sau dintre cele care sunt aproape de data expirării. Un alt exemplu, când cumpărăm banane, sau alte produse care în mod normal le-am cumpăra ca și grup, putem opta să le alegem pe cele singure. Acestea au cea mai mare probabilitate să fie aruncate.

Din februarie 2021, a intrat în vigoare o lege care ne obligă să colectăm selectiv gunoiul Biodegradabil, Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile.

Ceea ce înseamnă, pe scurt, că trebuie strânse separat resturile de mâncare. Acesta este un efort, la nivel european, pentru combate risipei de mâncare. În acest grup se pun resturile de la legume și fructe, chiar dacă sunt mucegăite, pâine învechită, condimente expirate, boabe (orez, grâu etc.) hârtie umedă sau mucegăită, părul uman sau de la animale etc. Lista completă  o găsiți pe acest site Reciclare deșeuri biodegradabile

Strângând acele menționate în listă puteți să faceți chiar voi compost. Compostul în sine este un îngrășământ natural. Astfel puteți economisii bani ;). Durează ceva timp procesul de descompunere, și este destul de mirositor, dar merită așteptatul. Exista și cutii speciale de colectare a compostului care pot fi ținute în apartament sau pe balcon.

La bloc, de exemplu, am strâns cojile de la legume, fructe, coji de ouă, ceai și zațul de cafea, le-am uscat, mărunțit la blender, iar compoziția obținută am amestecat-o cu pământ, și am pus-o în ghivecele florilor. Astfel, am asigurat un un plus de îngrășământ, iar florile mele au fost extrem de fericite. Un mic sfat ce pot să vi-l dau este să căutați ce nevoi au plantele pe care le aveți în casă sau în grădină. După aceea să căutați ce puteți pune în găleata de compost pentru a fi de folos plantelor. De exemplu, bananele și coaja lor este plină de potasiu care este important pentru dezvoltarea copacului de avocado.