logo
Search
Generic filters
Exact matches only

Masa tradițională de Paște la români

Cunoscuți gurmanzi, românii nu precupețesc niciun efort fizic sau financiar în organizarea meselor de sărbători. Iar Paștele nu face excepție. Precedat de cel mai lung și mai aspru post din timpul anului, Paștele este sărbătoarea care face cele mai multe victime între mesenii prea puțin cumpătați când vine vorba de mâncare.

Indiferent de zonă, românii împărtășesc în mare aceleași preferințe pentru mâncărurile acestei sărbători. Așadar, pe lângă nelipsitele ouă roșii (sau în alte culori), mai regăsim drobul, ciorba și friptura de miel, cozonac, sarmale, pască cu brânză și diverse prăjituri. Mielul este animalul preferat pentru sacrificare la această sărbătoare,la fel cum de Crăciun mesenii își îndreaptă atenția și apetitul către porc.

Deși ar putea părea simplă, pregătirea mesei pentru Paște este o provocare, și în același timp, o mândrie pentru gospodinele care în săptămâna dinainte de sărbători se întrec pe ele însele în bucătărie. Ouăle alese trebuie să fie proaspete, de găină sau de rață, iar încodeierea lor are loc de obicei în Joia Mare, deoarece vinerea nu se lucrează, la Biserică având loc Prohodul. Prima masă de Paște se ia de regulă imediat după întoarcerea credincioșilor de la slujba Învierii.

De Paște, creștinii profită de ocazie (și de cantitatea de mâncare) pentru a strecura în spiritul sărbătorii și o amicală competiție: ciocnitul ouălor. Devenită tradiție nu doar la români, ci și în Bulgaria, ciocnitul ouălor este unul dintre evenimentele-vedetă a celor două zile de Paște.

Regulile după care oamenii practică ciocnitul ouălor diferă de la regiune la regiune. Aceste reguli reglementează spre exemplu următoarele aspecte: meseanul care are onoarea de a da prima lovitură (de obicei se ia în funcție de vârstă), care parte a oului este lovită (de regulă într-o parte se ciocnește în prima zi, și în cealaltă parte într-a doua zi) sau cine cu cine ciocnește (copiii între ei, părinții între ei, copiii cu părinții etc).

Desigur, ouăle care se sparg ies din competiție, urmând ca ele să fie consumate la următoarea masă, pentru a evita deteriorarea acestora. Iar oul sau ouăle învingătoare sunt puse la păstrare de proprietari, pentru a zdrobi viitorii meseni care cutează a-i provoca.

Așteptăm și din partea voastră să ne spuneți care sunt mâncărurile voastre preferate de Paște, dar mai ales dacă ați câștigat vreodată o competiție de ciocnit ouă.

Newsletter
Începe-ți dimineața cu o cană de cafea și articole interesante de la noi
*Respectăm dreptul la intimitate și luăm în serios protejarea datelor

Recomandări

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *