Fără să ne dăm seama, în viaţă noastră au loc evenimente negative,care ne provoacă suferinţă. Sunt ca nişte lacăte pe care trebuie să le spargem, tocmai pentru a preveni depresia şi a reuşi să mergem mai departe. Există evenimente negative , de multe ori anumite traume, care ne-au marcat atât de puternic încât şi astăzi, la distanţă de mulţi ani, ne afectează . Vorbim nu doar de decese, dar şi de despărţiri, concedieri, dificultăţi financiare, boli sau accidente. Trauma apare că urmare a unui eveniment de mare intensitate care depăşeşte capacitatea unei persoane de a se adapta şi a trece peste. Iar acest eveniment sensibilizează excesiv persoana şi de aici apar şi diverse probleme. Pentru că într-adevăr, traumele trecutului care nu au fost rezolvate pot influenţă negativ relaţiile de dragoste, relaţiile cu prietenii, atitudinea în societate, alegerea unei cariere ori atitudinile religioase.
Dar care sunt evenimentele traumatizante?
Atunci când vorbim de evenimente traumatizante vorbim de evenimente ce apar în viaţă multora dintre noi. Iar lista este destul de lungă şi diferă de la individ la individ. Astfel, când vorm de trauma ne putem referi la:
– decesul unei persoane dragi. Dispariţia prematură a unui bunic, a unui părinte sau a unui prieten, are un impact mare asupra psihicului, oricăruia dintre noi. Iar dacă aceste disparitii au loc în copilărie şi nimeni nu explică ce s-a întâmplat, poate fi chiar şi mai grav.
– despărţiri şocante. Fie că vorbim de divorţul părinţilor sau pur şi simplu, de o despărţire de o persoană iubita, toate aceste traume ne fac mai fragili.
– trădarea în dragoste este o trauma peste care cel mai adesea trecem iar alegerile ulterioare vor fi influenţate profund de experienţele trecute, deşi în principiu vom fi atraşi de acelaşi gen de partener. Dezamăgirile traumatizante în dragoste te pot face să eviţi a te mai deschide cu adevărat în faţă altcuiva şi să întreţii relaţii mediocre, second hand, lipsite de savoarea comuniunii totale.
– accidente minore sau majore. Aici putem menţiona chiar şi acele accidente banale, ce au loc în copilăria fiecăruia dintre noi. Unii rămân marcaţi după ce au fost alergaţi de un câine, alţii după ce s-au speriat de un val de apă, la mare. Alţii, după ce au suferit un accident de maşină sau pur şi simplu, au căzut din copac.
– lipsa afecţiunii din partea părinţilor. Copilăria lipsită de dragostea părinţilor te va determina să încerci să compensezi în relaţiile romantice viitoare, având o nevoie uriaşă de protecţie şi afecţiune iar această nevoie a ta poate fi văzută că o povara pentru persoană de lângă ţine. Şi de aici, apare dificultatea în a găsi o persoană care să fie pe placul tău.
– imblonavirea unei rude. Drumurile la spital, suferinţa şi lacrimile unei persoane dragi, lasă urme adânci în sufletul nostru.
– Abuzul verbal suferit în copilărie.
– abuzul emoţional
– abuzul sexual. Abuzurile sexuale din copilărie sau adolescenţă te pot face să ai reticenţe şi sensibilităţi nefireşti în relaţiile normale cu un partener.
– dificultăţi financiare. Chiar dacă cu toţii trecem prin perioade mai grele, unii dintre noi sunt afectaţi profund de lipsa banilor sau de instabilitatea financiară.
– a fi martor la evenimente violente întâmplate cuiva drag
Cum ne vindecăm de traumele trecutului
Dar că să putem trăi mai uşor în prezent şi să ne putem construi un viitor aşa cum nu-l dorim, trebuie mai întâi să facem pace cu trecutul.
Iar primul pas pentru a te vindecă de o trauma este să accepţi că această a existat.
Apoi trebuie să înţelegi că tu nu ai nici o vină pentu cum s-au purtat alţii cu ţine. Nu eşti tu vinovat pentru despărţirea părinţilor sau pentru că partenerul te-a înşelat. Sunt deciziile lor, care nu au nici o legătură cu ţine. Sunt situaţii în care, oricât ne-am dori nu puteam schimbă cursul lucrurilor. Nu putem evita apariţia bolilor, nu putem ştii când vor muri buncii şi nici nu vom putea preveni unele accidente, pentru că toate acesta nu sunt lucruri care să depindă de noi. Şi încă o dată, trebuie să conştientizăm ca noi trebuie să invătăm sa fim mai puternici! Dacă nu reuşiţi singuri, cereţi ajutorul un psiholog!