Funcția de Președinte a României este cea mai înaltă poziție pe care o poate ocupa o persoană în țara noastră. Conform Constituției, Președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării.
Cea mai importantă îndatorire a sa este cea de mediere între puterile statului, dar și între stat și societate. Președintele trebuie să vegheze la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice.
Este important de știut că nicio persoană nu poate fi Președinte al României pentru mai multe de 2 mandate care pot fi chiar succesive, iar votul prin care este ales acest înalt demnitar este universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Până în anul 2003 mandatul avea o durată de 4 ani, însă o dată cu revizuirea Constituției care s-a realizat în urma unui referendum național între 18-19 octombrie 2003 și a validării rezultatului acestuia de către Curtea Constituțională, s-a publicat textului noii Constituții în monitorul Oficial la data de 31 octombrie 2003, care spunea că durata mandatului a crescut până la 5 ani.
Atât timp cât cineva ocupă această funcție, nu poate fi membru al niciunui partid politic și nu poate avea altă funcție publică sau privată. Un alt aspect important este faptul că Președintele se bucură de imunitate astfel că nu poate fi judecat până când aceasta nu este ridicată de către Parlament.
Președintele are atribuții executive fiind complementar cu Guvernul. Promulgarea legilor este o altă îndatorire importantă a ocupantului acestei funcții. Promulgarea legilor trebuie să aibă loc în cel mult 20 de zile de la primire, iar dacă Președintele nu este de acord cu textul unei legi o poate trimite numai o singură dată, pentru reexaminare, Parlamentului. De asemenea, mai poate trimite legile către Curtea Constituțională pentru a vedea dacă sunt constituționale sau nu. După ce primește legea reexaminată, președintele este obligat ca în maxim 10 zile să o promulge(să îi dea caracter executoriu).
Președintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și foarte importante, poate participa la ședințele Guvernului, iar atunci când se întâmplă acest lucru, el prezidează ședințele. Alte atribuții sunt adresarea mesajelor către Parlament în legătură cu principalele probleme politice ale națiunii, iar după consultarea Parlamentului poate organiza un referendum pentru a vedea părerea poporului, are atribuții în domeniul politicii externe și încheie tratatele internaționale negociate de Guvern pe care le supune spre ratificare Parlamentului într-un termen rezonabil, dar și acreditează reprezentanții diplomatici ai României la propunerea Guvernului.
Tot Președintele este cel care desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza unui vot de încredere acordat de Parlament.
Pe lângă cele de mai sus mai putem adăuga și atribuțiile în domeniul apărării astfel că președintele României este comandantul forțelor armate și are funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. După aprobarea Parlamentului, poate declara mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate, iar în cazuri excepționale instituie starea de asediu sau stare de urgență în toată țara sau numai în unele unități administrativ-teritoriale și are nevoie de aprobarea Parlamentului în cel mult 5 zile de la luarea acestei măsuri.
Conform Constituției, Președintele mai îndeplinește și următoarele îndatoriri atunci când este cazul: conferirea decorațiilor și a titlurilor de onoare, acordarea gradelor de mareșsal, general și de amiral, numește în funcțiile publice în condițiile legii (de exemplu, numește 3 dintre cei 9 judecători ai Curții Consituționale) și acordă grațierea individuală.
