Un studiu elaborat recent, de un grup de cercetători britanici, relevă faptul că persoanele care vorbesc cel puțin două limbi au capacitatea de a se adapta mai ușor la culturi diferite, comparativ cu cele care nu vorbesc decât limba maternă.
Probabil că fiecare dintre noi am fost, la un moment dat, geloși pe ușurința cu care unele persoane bilingve trec de la o limbă la alta, fără a avea accent și fără a ezita. Însă, în spatele aparentei ușurințe de a jongla între limbile străine se află un mecanism complex, cercetătorii descoperind că este vorba despre o mutație instantanee. În unele cazuri această mutație este atât de pregnantă încât le permite să își schimbe inclusiv vocea, dar și atitudinea, poate chiar și personalitatea, ca și cum pentru aceste persoane a vorbi o limbă străină înseamnă automat și a înțelege și a se plia perfect pe codurile acelei țări.
Bilingvii au o dublă cultură
Studiul privind personalitatea persoanelor bilingve a fost realizat de o echipă de oameni de știință de la Universitatea din Lancaster, din Marea Britanie.
Pe un eșantion de persoane bilingve engleză-germană, cercetătorii au descoperit în ce măsură fiecare limbă determină un câmp lexical și chiar o viziune diferită. De exemplu, în engleză, majoritatea se concentrează pe acțiunea în sine, în timp ce în germană contextul devine mult mai important.
Cercetătorii apreciază că este vorba aproape de un clivaj, în timp ce majoritatea specialiștilor în bilingvism, ca Barbara Abdelilah-Bauer, psiho-sociolog și lingvist, consideră că, dimpotrivă, ar fi vorba de o arie extinsă de percepții și de capacități de formulare a unui text.
„Despre bilingvi se spune adesea că au o dublă cultură. Nu îmi place această definiție. O găsesc negativă fiindcă trimite la un fel de schizofrenie. Fără îndoială că persoanele bilingve oscilează la început între două scări de valori, tradiții, practici, însă termină prin a le amesteca, creându-și propriul lor univers. Este o șansă imensă și aceste competențe culturale lărgite creează o deschidere de spirit”, afirmă Barbara Abdelilah-Bauer.
La rândul său, Francois Grosjean, un cunoscut socio-lingvist franco-elvețian, afirmă că „mediul, cultura și interlocutorii îi fac pe bilingvi să își schimbe atitudinile, emoțiile și comportamentele”, subliniind că acest proces este banal. „Ei își adaptează personalitatea la interlocutor și la context, așa cum facem toți zilnic, fie că suntem bilingvi sau nu. Ne comportăm diferit când vorbim cu cel mai bun prieten sau cu superiorul nostru ierarhic și același lucru se întâmplă și cu persoanele bilingve”, adaugă el.
Bilingvismul, tot mai dorit de părinți
De asemenea, unul dintre rezultatele unui chestionar aplicat anul trecut utilizatorilor motorului de căutare de locuri de muncă Meteojob a scos la iveală faptul că părinții își doresc pentru copiii lor să învețe cel puțin o limbă străină.
Chestionarul a fost completat de 500 de persoane, înscrise pe Meteojob, cu vârste între 30 și 46 de ani. Conform unuia dintre rezultatele lui, 60% dintre respondenți recunosc că s-au simțit penalizați din cauza lacunelor care au dus uneori la bararea evoluției lor în carieră. De asemenea, dacă ar putea, 35% dintre părinții intervievați au spus că și-ar da copiii la o școală privată și bilingvă, 33% fiind dispuși să le plătească ore particulare.