Aniversarea a 150 de ani de la înființarea Academiei Române, sărbătorită luni, 4 aprilie, a beneficiat de prezența unor personalități celebre, atât din sfera politică, cât și din cea culturală. Președintele României, Klaus Iohannis, Principesa Margareta, fostul Prim-Ministru Călin Popescu-Tăriceanu sau preşedintele Federaţiei Academiilor Naţionale din Europa, Günter Stock, sunt doar câțiva oameni importanți care au elogiat instituția, în cadrul evenimentului aniversar. Cu această ocazie a fost inaugurată și o placă jubiliară și a fost vernisată o expoziție de artă.
Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, a vorbit în Aula Academiei Române despre trecutul şi prezentul forului cultural, amintind nume de seamă ale culturii româneşti care au făcut parte din această structură, dar şi de greutăţile prin care a trecut Academia în perioada celor două războaie.
Academia Română „are acoperire naţională”, potrivit lui Ionel-Valentin Vlad, prin fialialele de la Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, şi printr-o reţea de 72 de institute, repartizate pe întreg teritoriul ţării.
„Academia Română continuă să fie o prezenţă activă în viaţa societăţii, luând atitudine faţă de unele probleme de interes naţional, precum exploatarea minereurilor cu cianuri de la Roşia Montană, problema manualelor de limba română”, a spus Ionel-Valentin Vlad.
Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că Academia Română este un punct nodal al unei reţele de centre de cercetare, reprezentând un reper de competenţă pentru noile generaţii.
„Astăzi, Academia este un punct nodal al unei întregi reţele de centre de cercetare, având relaţii de colaborare cu organizaţii prestigioase din străinătate. În societatea noastră, această înaltă instituţie reprezintă un reper de competenţă pentru noile generaţii de elite, precum şi pentru personalităţile intelectualităţii româneşti care trăiesc şi lucrează de mai mult timp peste hotare. Capitalul de încredere pe care l-a acumulat în timp Academia îi permite acesteia să se implice, cu credibilitate şi profesionalism, în marile teme ale dezvoltării României, focalizând energii cum nu multe entităţi o pot face”, a afirmat preşedintele României.
„Două instituţii fundamentale ale naţiunii s-au născut în acelaşi an: Coroana Română şi Academia Română. Aducem omagiul nostru, astăzi, unui secol şi jumătate scris şi trăit împreună. Privim cu mândrie spre cei 150 de ani de continuitate şi devotament”, a spus Principesa Margareta, Custodele Coroanei României.
În opinia Principesei Margareta, Academia Română rămâne un model pentru tineri, pentru valorile pe care le promovează. „Aniversarea Academiei Române este o sursă de inspiraţie pentru generaţia tânără, pentru că sărbătoreşte patriotismul, înalta competenţă şi simţul datoriei, puse în slujba naţiunii române”.
În discursul său, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu a atras atenţia că o importanţă deosebită o are continuarea săpăturilor arheologice în siturile de importanţă europeană şi internaţională, asumate de Academie, de mai bine de un secol.
„Academia Română are datoria de a-şi stabili o nouă misiune fundamentală – trebuie să devină locul central al dezbaterilor intelectuale. Cred că Academiei îi revine rolul de a promova în plan european libera mişcare a cunoaşterii, a ideilor, a cercetătorilor şi intelectualilor”, a mai spus Călin Popescu-Tăriceanu.
În plus, Günter Stock, preşedintele Federaţiei Academiilor Naţionale din Europa (ALEEA), şi Thierry de Montbrial, membru al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice din Franţa, au vorbit despre importanţa pe care o deţin forurile academice în cultura europeană şi nu numai.
Ionel Valentin Vlad a dezvelit placa jubiliară „Academia Română, 150 de ani în serviciul Naţiunii Române”, iar în spaţiul Bibliotecii Academiei a fost venisată expoziţia „Artişti plastici, membri ai Academiei Române”, care cuprinde – între altele – lucrări semnate de Ion Andreescu, membru post-mortem, Ştefan Luchian, numit membru post-mortem, Nicolae Grigorescu, membru de onoare, Theodor Aman, membru post-mortem, şi Theodor Pallady, membru post-mortem.
Expoziţia reuneşte peste 50 de opere de o valoare artistică excepţională ale artei plastice româneşti din patrimoniul Academiei Române şi din colecţiile Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române.
Alături de tablouri sunt expuse sculpturi de Ion Jalea, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, Boris Baraschi, Ion Irimescu, Vida Gheza, Boris Caragea şi Ovidiu Maitec.
Fondată în 1866, iniţial sub numele de Societatea Literară Română, apoi de Societatea Academică Română, Academia Română, definită drept cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă românesc, a primit, în martie 1879, titulatura Academia Română.
Membrii săi sunt personalităţi ştiinţifice recunoscute şi apreciate naţional şi internaţional, cu o deosebită expertiză în domenii dintre cele mai diverse: de la istorie, filosofie şi lingvistică, până la fizică nucleară, chimie, biologie macro şi microcelulară, geologie şi geodinamică sau agricultură.
