Ocitocina, numită și „hormonul dragostei”, are același efect asupra creierului ca și consumul de alcool. Acesta este rezultatul unui studiu realizat de cercetătorii britanici de la Universitatea din Birmingham.

„Beţia iubirii nu este doar o simplă expresie, ci este o realitate ştiinţifică”, afirmă autorii studiului publicat în celebra revistă medicală „Neuroscience and Biobehavioral Reviews”.

„Am considerat că această problemă merită să fie studiată, așa că am analizat cercetările existente cu privire la efectele ocitocinei și ale alcoolului. Am fost surprinși de asemănările incredibile între cei doi compuși”, a afirmat doctorul Ian Mitchell, unul dintre autorii studiului. Cele două substanţe „vizează receptori diferiţi din creier, care determină însă o acţiune comună asupra creierului”, a adăugat Ian Mitchell.

Ocitocina, numită și „hormonul dragostei”, este produsă în corpul unei persoane atunci când aceasta simte pasiune, afecțiune și o legătură cu altcineva. Ea se manifestă de altfel în timpul nașterii, ajutând mama să creeze legături cu bebelușul. Această substanță îi face pe oameni fericiți, încrezători, generoși și relaxați, dar poarte provoca și inversul acestor stări: agresivitate, gelozie și aroganță.

În timp ce anumite persoane încearcă să “îşi facă curaj”, consumând un pahar cu alcool, pentru a-şi diminua temerile şi anxietatea, ocitocina pare să determine aceleaşi efecte şi să imite rezultatele generate de alcool, spun savanţii britanici.

Ocitocina poate fi cumpărată de la farmacie sub forma de spray nazal. În această formă au administrat-o cercetătorii participanților la studiul menționat, pentru a-i compara efectele cu cele ale alcoolului.

Ei apreciază totuși că nu ar putea fi utilizată în scop recreativ, fiindcă ar putea exista riscuri: „Nu cred că ocitocina va fi utilizată într-o zi ca alternativă la alcool în viața socială. Însă este un compus neurochimic fascinant și, fără să aibă legătură cu dragostea, ar putea fi folosită ca tratament psihologic sau psihiatric. Înțelegerea exactă a felului în care ocitocina suprimă unele moduri de acțiune și modifică comportamentul uman poate reprezenta un avantaj real pentru multe persoane. Sperăm că studiul nostru să lămurească mai mult acest aspect și să deschidă piste pe care nu le-am analizat încă”, a declarat Steven Gillespie, doctor în psihologie la Universitatea din Birmingham și autor al studiului.

Savanţii britanici au subliniat şi alte aplicaţii importante ale descoperirii lor: administrarea de ocitocină copiilor autişti ar putea să îi facă pe aceştia să devină mai sociabili.

Citește și despre [Studiu] Consumul de alcool este determinat de munca în exces