Cartierul Mănăștur este unul dintre cele mai vechi cartiere ale orașului Cluj-Napoca. Inițial, în Evul Mediu, acesta era un sat independent de orașul medieval Cluj.
Satul Cluj-Mănăștur a fost construit în jurul Bisericii Calvaria, ridicată în secolul al XIX-lea pe ruinele unei mănăstiri benedictine construite în secolul al XI-lea. Numele cartierului provine de la acest monument religios, cuvântul „Mănăștur” având la origine termenul maghiar „monostor” care înseamnă mănăstire, astfel „Mănăștur” ar putea fi tradus ca „satul mănăstirii”.
Biserica Abației Benedictine, pe numele ei oficial, este unul dintre cele mai vechi și mai semnificative monumente religioase, istorice și arhitecturale din Transilvania. Aceasta a jucat un rol important în regiune, fiind o instituție religioasă ce a beneficiat de privilegii papale, dar și unul dintre cele mai mari și mai importante centre notariale din această regiune.
Prima cetate a Clujului
Deși în prezent Mănășturul este numit neoficial „cartierul dormitor” al orașului, istoria lui are o semnificație importantă pentru oraș. Se spune că pe teritoriul lui a fost ridicată prima cetate medievală a Clujului. Se numea „Cetatea Cluj-Mănăștur” sau „Cetatea de pe Someș” și data din Evul Mediu Timpuriu, fiind construită de-a lungul a trei secole (IX – XI).
Prima cetate a Clujului era amplasată pe partea dreaptă a Căii Mănăștur, pe o terasă de pământ fortificată, aflată nu foarte departe de Someșul Mic și făcea parte din sistemul defensiv al voievodatului lui Gelu.
În secolul XI-lea aici a fost ridicată o mănăstire. Este vorba despre Abația Benedictină a Clujului, una dintre cele mai importante instituții religioase din Transilvania. Abația avea în posesie teritorii întinse de pământ ce includeau și sate, printre care se afla și Mănășturul.
Conform documentelor istorice, prima atestare documentară a satului datează încă din anul 1063. În ceea ce privea locuitorii săi, întreaga populație a satului Cluj-Mănăștur deservea abația. Satul era populat în principal de țărani liberi, care se ocupau în principal cu agricultura și de persoane care nu aveau dreptul să locuiască în orașul medieval.
Mănășturul, cartier al Clujului din secolul XIX
Potrivit istoricilor clujeni, satul Cluj-Mănăștur s-a unit cu orașul Cluj abia în secolul al XIX-lea, mai exact în anul 1895, devenind astfel unul dintre cartierele orașului.
Deși acest spațiu a cunoscut o dezvoltare mai puternică începând din Evul Mediu, teritoriul pe care a fost ridicat satul, apoi cartierul Mănăștur, a fost locuit încă din epoca fierului, urme arheologice care să demonstreze acest lucru au fost descoperite de arheologi clujeni în anii 1970, în timpul săpăturilor pentru ridicarea noului cartier de blocuri al orașului.
Cartierul Mănăștur, așa cum îl cunoaștem noi în prezent, a fost construit în timpul regimului comunist, începând din ani 1970, când a început demolarea caselor ce erau cuprinse în vechiul sat al abației benedictine pentru a face loc unui cartier de blocuri, orașul ducând lipsa unui cartier în care să locuiască muncitorii din fabricile clujene. Majoritatea blocurilor de aici au fost ridicate între anii 1970 și 1985.
Tot în această perioadă a fost construită și linia de tramvai ce traversează întreg Mănășturul și face legătura între acestea și Bulevardul Muncii, zona industrială a orașului.
