Search
Generic filters
Exact matches only

10 curiozități despre Biserica Calvaria din Mănăștur

Biserica romano-catolică Calvaria din Mănăștur este una dintre cele mai importante monumente religioase, istorice și arhitecturale din Cluj-Napoca. Aceasta datează din Evul Mediu și inițial a fost construită în stil romanic, apoi a fost refăcută în stil gotic.

Construcția bisericii, așa cum poate fi admirată în prezent, a început în anul 1896, la ordinul Statusului Romano-Catolic din Transilvania. Ea a fost ridicată pe ruinele unei mănăstiri benedictine, construită în stil romanic, ce data din secolul al XI-lea și din care se mai păstra doar nava corului și o statuie ce o reprezintă pe Fecioara Maria cu pruncul Iisus în brațe.

Mai jos vă vom prezenta zece curiozități despre Biserica Calvaria din Mănăștur.

Este cel mai vechi lăcaș de cult creștin din Cluj

Primele atestări documentare ale Bisericii Calvaria datează din secolul al XI-lea. Aceasta făcea inițial parte din satul Cluj-Mănăștur, care s-a format în jurul ei și aparținea Abației călugărilor benedictini, una dintre cele mai importante instituții religioase catolice din Transilvania, în Evul Mediu.

Poartă hramul Sf. Maria

Cea mai veche biserică din oraș poartă hramul Sfintei Fecioare Maria, mama lui Iisus Hristos și se sărbătorește pe data de 15 august, când are loc sărbătoarea Adormirii Măicii Domnului. Hramul biserici s-a păstrat încă de la înființarea mănăstirii, din secolul al XI-lea.

Calvaria, numele neoficial al bisericii

Probabil că majoritatea clujenilor cred că numele oficial al bisericii romano-catolice din Mănăștur este Calvaria. În realitate însă, numele ei oficial este Biserica Abației Benedictine. Numele Calvaria este denumirea neoficială, dată de oameni și provine cel mai probabil de la calvariu, care poate însemna fie o cruce monumentală cu imaginea răstignirii lui Iisus, situată de obicei în apropierea unei bisericii, fie o ridicătură de pământ asemănătoare cu dealul Calvariu (cunoscut și ca Golgota), în vârful căruia a fost răstignit Iisus Hristos.

A avut privilegii papale

Abația benedictină din Mănăștur se bucura de privilegii papale încă din secolul al XII-lea. Aceasta avea drepturi egale cu Episcopia Transilvaniei, iar abatele ei a primit de la Papa Inocențiu al II-lea dreptul de a purta mitră și inel, însemne episcopale.

A suferit șase atacuri

De-a lungul timpului, biserica benedictină a suferit nu mai puțin de șase atacuri armate: între anii 1189 şi 1203, când a fost în conflict cu Episcopia Transilvaniei, în anul 1241, când a avut loc marea invazie mongolă; în anul 1362, când intră în conflict un grup de clujeni și meșteșugarii din Feneșul Săsesc (n.r. actualul Florești) pentru că îl adăpostea pe nobil Paul, din Sugeag; în anul 1437, în urma Răscoalei de la Bobâlna; în anul 1465, când a fost atacată și distrusă de oastea regelui Matei Corvin și în anul 1658, când a avut loc atacul turco-tătar.

A fost refăcută de cinci ori

În urma atacurilor și a conflictelor apărute de-a lungul timpului, mănăstirea benedictină din Mănăștur a fost refăcută de cinci ori: în anul 1241, după atacul mongolilor; în anul 1465, după atacul armatei Regelui Matei Corvin, în anul 1658, în urma atacului turco-tătar, în anul 1896, după ce, în secolul al XVIII episcopul Alexandru Rudnay a dat ordin ca mănăstirea și clădirile ce o înconjoară să fie demolate, din vechile construcții păstrându-se doar corul bisericii, prevăzut cu o navă simplă și o statuie a Fecioarei Maria cu Isus în brațe. Biserica este din nou renovată, între anii 1995 -1997, după ce a revenit în posesia Bisericii Romano-Catolice. Biserica Calvaria, așa cum o cunoaștem în prezent, datează din anul 1896.

A fost înconjurată de fortificații cu rol de apărare

Încă de la construirea ei, în secolul al XI-lea, mănăstirea a fost înconjurată cu un zid de apărare alcătuit din pământ. Cea de-a două fortificație de apărare a mănăstirii a fost ridicată în anul 1465, în urma numeroaselor atacuri la care a fost supusă, însă a fost distrusă de armata regelui Matei Corvin. Cele două ziduri de pământ aveau forme elipsoidale, întreaga zonă dispunând de șanțuri de apărare spre sud, est și vest, spre nord existând o pantă naturală abruptă.

A fost un important centru notarial din Transilvania

În Evul Mediu mănăstirea de pe dealul Calvaria a avut și un important rol administrativ. Aceasta a funcționat ca loc de autentificare a documentelor între anii 1288 și 1556, fiind cel mai important centru notarial din Transilvania, în afară de capitulul de la Alba Iulia.

A fost folosită drept depozit

În 1787 clădirea ruinată a mănăstirii a fost folosită drept hambar de semințe. De asemenea, în secolul al XVIII-lea, aceasta a fost transformată într-un depozit de armament.

A adăpostit trei culte religioase

De-a lungul timpului, Biserica Calvaria a adăpostit trei ordine religioase. Ce mai mare perioadă a timpului aceasta a fost o abație benedictină (ordin călugăresc catolic). În anul 1581 aceasta intră în proprietatea iezuiților (ordin călugăresc al Bisericii Catolice), în anul 1922 biserica este oferită cultului greco-catolic, în schimbul unei chirii modice, iar între anii 1948 – 1990, în timpul perioadei comuniste din România, aceasta a aparținut cultului ortodox. De asemenea, între anii 1990 – 1994, lăcașul de cult a fost folosit, în paralel, de Biserica Romano-Catolică și de Biserica Ortodoxă, iar începând din anul 1994 edificiul a revenit definitiv în folosința Bisericii Romano-Catolice.

Newsletter

Începe-ți dimineața cu o cană de cafea și articole interesante de la noi

*Respectăm dreptul la intimitate și luăm în serios protejarea datelor

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *