Capitala României este plină de mistere și legende, care mai de care mai interesante și mai atrăgătoare pentru turiștii din întreaga lume. În timp ce multe dintre clădirile construite sunt impresionante, acestea păstrează povești care fac legătură cu diverse fenomene paranormale și activează curiozitatea multor persoane pentru care misterele reprezintă cea mai captivantă parte a vieții. Dacă deja cunoști secretele tunelurilor subterane, legendele Foișorul de Foc și cele din jurul Hotelului Cișmigiu, poți să mai adaugi un mister pe listă – cel al Mănăstirii Chiajna din București.
Istoria Mănăstirii Chiajna
Mănăstirea Chiajna a fost ridicată pe parcursul a doi domnitori, respectiv Alexandru Vodă Ipsilanti (1774 – 1782) și fanariotul Nicolae Mavrogheni (1786 – 1790). Primul domnitor a fost și cel care a început construcția, urmând ca cel de-al doilea să finalizeze cu succes ridicarea mănăstirii.
Arhitectura clădirii este una impresionantă, făcând parte din stilul neoclasic. Chiar dacă dimensiunile pe care le are astăzi, în comparație cu alte edificii, sunt impresionante, acestea erau mult mai grandioase în acea vreme. Vorbim despre o lungime de 43 metri, o înălțime de 17 metri și o grosime a zidurilor care atinge între 1 și 2 metri. În ciuda faptului că era gândită a fi unul dintre lăcașurile de cult românești cele mai importante și impresionante, Mănăstirea Chiajna nu s-a dovedit a avea utilitatea și funcționalitatea dorită.
Unul dintre momentele marcante din istoria mănăstirii este reprezentat de prăbușirea turlei. Evenimentul a fost cauzat de cutremurul din anul 1977, care a adus probleme asupra fortificației, însă fără ca și stabilitatea clădirii să fie afectată.
Pe parcursul ciumei de pe timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, mănăstirea a fost părăsită. Potrivit anumitor surse, aceasta a condus la cauza morții fostului mitropolit al Țării Românești, respectiv Cosma Popescu, care și-a pierdut viața datorită ciumei chiar în interiorul mănăstirii.
Legendele Mănăstirii Chiajna
Cele mai multe dintre emblemele capitalei sunt asociate cu legende și povești pline de mister. Mănăstirea Chiajna nu face excepție de la această regulă, fiind un loc deseori vizitat de turiști în special datorită curiozităților pe care aceștia le au cu privire la impunătoarea clădire.
Motivul pentru care mănăstirea Chiajna nu a fost utilizată pentru slujbe este că, potrivit scrierilor, legendele spun că biserica este blestemată. De altfel, nici măcar un preot nu a slujit înăuntru, întrucât mănăstirea nu a apucat să fie sfințită. Turcii au bombardat-o seara, înainte de acest eveniment, întrucât construcția acesteia i-a făcut să creadă că biserica este, în realitate, o cetate. În urma bombardamentului, actele mănăstirii Chiajna au ars în întregime și, printr-o minune, clădirea este inclusiv astăzi în picioare.
De departe cea mai cunoscută legendă a mănăstirii este reprezentată de blestemul clopotului. În ciuda faptului că Mănăstirea Chiajna nu mai are clopote de peste două secole, legenda spune că aici se aud, din când în când, sunete de clopote. Potrivit unor surse, din frica oamenilor de a fi din nou atacați de otomani, oamenii locului au dat jos clopotul și l-au aruncat în Dâmbovița. Alte surse contrazic aceste legende și spun că, în realitate, clopotul a fost furat și vândut în schimbul unei sume exorbitante.
De asemenea, există persoane care afirmă clar și răspicat că pe pereții din exterior ai Mănăstirii Chiajna au apărut, nu doar odată, umbre. Mai mult decât atât, în jurul clădirii au avut loc diferite crime și apar diverse fantome, care reprezintă deliciul oricăror persoane ahtiate după fenomene paranormale.
Pe lângă legendele și miturile aferente, există și întâmplări care au avut loc și cărora tuturor le conferă veridicitatea necesară. În apropiere de mănăstire, au avut loc diverse crime care au fost clasificate, inclusiv de poliție, ca făcând parte din „Blestemul Mănăstirii Chiajna”. În urma investigațiilor cazului care au avut loc în primăvara anului 1967, cadavrul aparținea unui tânăr cu vârsta între 16 și 17 ani și care purta un costum de stofă de culoare bluemarin, semn că era elev într-o instituție școlară. În ciuda faptului că nu era nimeni în jur, moartea tânărului a fost cauzată de lovituri cu capul de un corp dur, asemănător cu niște pereți. Numele acestuia era Chiriță Dumitru, cunoscut ca obișnuind să fure de la vecini și de la școală.
Mănăstirea Chiajna, astăzi
În zilele noastre, mănăstirea Chiajna poate fi vizitată în ciuda faptului că se află într-o stare de degradare accentuată. Bineînțeles, ceea ce a rămas sunt doar niște ruine, la care poți ajunge doar trecând printre două cimitire aflate în imediata vecinătate. Tocmai din acest motiv, se spune că drumul către mănăstire este pavat cu cadavre peste care fiecare om trebuie să treacă.
Legendele Bucureștiului sunt pline de farmec și animă curiozitățile oricărei persoane interesate. Fie că optezi pentru impresionantul Palat al Parlamentului, Hotelul Cișmigiu, tunelurile secrete sau doar să petreci câteva minute în interiorul Muzeului Național al Pompierilor din incinta Foișorul de Foc, vei fi uimit de ceea ce vei putea să descoperi. La final, vei putea integra inclusiv vizita către ruinele Mănăstirii Chiajna, locul plin de curiozități și mistere ale capitalei.
