Judeţul Ialomiţa, situat în Câmpia Bărăganului, este unul dintre cele mai vechi spații locuite de pe actualul teritoriu al țării noaste. Acest spațiu este populat continuu încă din paleolitic, dovadă fiind uneltele și urmele de așezări descoperite aici. Tot pe actual teritoriu al județului Ialomița și-a avut reședința și regele geto-dac Dromichaites, cel care a pus capăt războiului dintre geți şi macedoneni. Îți recomand să vizitezi obiectivele turistice din județul Ialomița, iar dacă vrei să îți petreci câteva zile aici, caută unități de cazare în zonă.
1. Complexul arheologic „Piscul Crăsani”
Sursă foto: Adevărul.ro
Complexul arheologic „Piscul Crăsani”, aflat în apropierea localităţii ialomiţene Balaciu, este unul din cele mai vechi situri arheologice din țara noastră. În această zonă a fost descoperită prima așezare neolitică din Muntenia cu un sistem de fortificaţie. Săpăturile arheologice desfăşurate aici au scos la iveală niveluri de locuire neolitice.
Pe ruinele acestor așezări a fost ridicat apoi un așezământ geto-dac de mari dimensiuni a cărui reședință a fost cetatea Helis. Sfârşitul existenţei davei de la Crăsani este menționată a fi în secolul I î.Hr, când aşezările şi acropola au fost distruse de un incendiu puternic.
2. Ruinele cetăţii geto-dacice Helis
Sursă foto: Historia.ro
Cetatea geto-dacică Helis, numită și „Cetatea Soarelui”, face parte din complexul arheologic Piscul Crăsani. Aceasta este considerată a fi reşedinţa celebrului rege Dromichaites. Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că cetatea Helis a reprezentat în timpul geto-dacilor un adevărat centru comercial.
În prezent, Cetatea Helis este foarte căutată de vânătorii de comori, legendele locale spunând că aici ar exista o comoară foarte valoroasă îngropată de regele Dromichete înainte de a muri.
3. Lacul Amara
Sursă foto: © Deaconu Sorin
Lacul Amara este unul dintre cele mai cunoscute și căutate obiective turistice din județul Ialomița. Pe lângă peisajul care îl înconjoară, lacul are și proprietăți terapeutice.
Nămolul negru din acest lac, bogat în sare și în foarte multe tipuri de sulfați, are calități terapeutice. Tratamentele cu acest nămol pot ameliora sau chiar vindeca afecțiuni precum cele reumatologice, dermatologice sau hemoroizi. În apropierea acestui lac există mai multe baze de tratament recuperator ce asigură executarea procedurilor de peloidoterapie, hidroterapie, terapie fizică și kinetoterapie. În această stațiune terapeutică, pe malul lacului Amara, este amenajată și o plajă unde cei care vin aici la tratament se pot relaxa.
4. Muzeul Agriculturii
Sursă foto: Muzeulagriculturii.ro
Muzeul Agriculturii din Slobozia a fost înființat în martie 1996 și este singurul muzeu de acest fel din România. Printre cele mai vizitate exponate din cadrul muzeului se numără Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (datează din anul 1737), morile cu pietre și unelte, Ferma model Perieți (cea mai mare fermă agricolă din Europa secolului XX), case de gospodar și colecția de unelte și maşini agricole.
5. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae”
Sursă foto: Wikipedia
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” este un alt lăcaș de cult vechi de pe lista monumentelor istorice din județul Ialomița. Potrivit unei inscripții făcute deasupra intrării în biserică, istoria acesteia începe în anul 1737 când a fost ridicată în localitatea Poiana de Jos. În anul 1979 biserica a fost mutată la Poiana de Sus, iar în anul 2000 a fost adusă la Slobozia și amplasată în curtea în Muzeului Național al Agriculturii.
6. Casa memorială „Ionel Perlea”
Sursă foto: Perlea.ro
Casa memorială a compozitorului și dirijorului român Ionel Perlea (1900 – 1970) se află în localitate ialomițeană Ograda. Acesta a fost înființat în în anul 1983. Din anul 2001 acesta a trecut în patrimoniul UNESCO. Muzeul este compus din 10 încăperi unde funcţionează expoziția permanentă cu obiecte care au aparținut marelui muzician. Colecția muzeului cuprinde aproximativ 800 documente referitoare la istoria muzicii printre care: mobilier, instrumente muzicale, scrisori, discuri, publicații, partituri, fotografii.
7. Conacul Marghiloman
Sursă foto: Wikipedia
Conacul Marghiloman este cel mai important monument istoric din zona de vest a judeţului Ialomiţa. Acesta a fost construit de familia politicianului român Alexandru Marghiloman, între anii 1869-1874. Conacul are trei niveluri, pivniţă și 2 terase laterale şi înglobează porţiuni din zidăriile unei case boierești de la sfârşitul secolului al XVII.
În prezent, acesta a intrat într-un program european de conservare și refacere a monumentelor și siturilor arheologice din Europa de Est. Conacul poate fi vizitat de turişti și beneficiază de o panoramă excepţională asupra câmpurilor şi a bălţilor cu peşte din împrejurimi
8. Biserica „Sfântul Nicolae” din Hăgieşti
Sursă foto: Wikipedia
Biserica „Sfântul Nicolae” din Hăgieşti datează din anul 1703 și este printre puținele lăcașuri de cult din România în care au fost păstrate și pot fi admirate și în prezent fresce originale în pridvor și picturi murale interioare Aceasta este construită în stilul arhitectural brâncovenesc și, în interior, adăposteşte mormântul voievodului Grigore Mihail Şuţu, acoperit de o lespede de marmură albă cu stema familiei.
9. Mănăstirea de la Balaciu
Sursă foto: Ziarul Lumina
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Balaciu este este un alt monument istoric din județul Ialomița. Aceasta a fost ridicată în 1750 de familia boierilor Piteșteanu pe temelia unui fost templu getic. În urma unor săpături arheologie au fost scoase le iveală mai multe pietre și cărămizi, dar și două morminte străvechi, fiecare cu câte şase schelete despre care se crede că sunt ale unor tineri care erau trimişi soli la Zalmoxis, zeul suprem al geto-dacilor.
Nu departe de Mănăstirea Balaciu se află şi monumentul eroilor fără mormânt ai neamului.
10. Mănăstirea „Sfinţii Voievozi” din Slobozia
Sursă foto: Crestinortodox.ro
Mănăstirea „Sfinţii Voievozi” din Slobozia este una dintre cele mai vechi și mai importante lăcașuri de cult din județ, aceasta fiind ctitorită de Matei Basarab în jurul anului 1634. Lăcașul de cult a fost ridicat pe locul unei moşii acordate, în anul 1616, de domnitorul Alexandru Ilia postelnicului Enache Caragea.
De-a lungul timpului, mănăstirea a fost distrusă de mai multe ori și apoi reconstruită. În prezent, clădirea locașului de cult prezintă un amestec de stiluri arhitecturale precum elemente în stilul bizantin tradiţional, elemente în stil neoclasic şi detalii neo-gotice.