logo
Search
Generic filters
Exact matches only

10 cele mai frumoase locuri din județul Ilfov

Județul Ilfov este cel mai mic județ din România, având o suprafață de 1.593 de kilometri. Acesta se află poziționat în partea sud-estică a țării și se învecinează cu județele Dâmbovița, Prahova, Ialomița, Călărași și Teleorman. În partea central-sudică a județului, pe o suprafață de 228 de kilometri se întinde municipiul București, capitala României. Mai jos vă prezentăm 10 dintre cele mai frumoase obiective turistice din județul Ilfov, excluzând însă obiectivele turistice din București. Dacă vreți să le vizitați, puteți găsi cazare în zonă.

Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia

palatul-brancovenesc-mogosoaia_48970940

Sursă foto: © Raluca Tanase

Palatul Brâncovenesc se află la o distanță de 15 kilometrii de București, fiind situat în localitatea de Mogoșoaia. Acesta are o vechime de peste 300 de ani și a fost construit din ordinul lui Constantin Brâncoveanu, deschizându-și pentru prima oară porțile în anul 1702.

Palatul este construit în stil brâncovenesc, un stil românesc electic ce îmbină elemente renascentiste, orientale şi baroce. Moșia include curtea interioară, parcul – amenajat în stil italian cu garduri vii de mici dimensiuni care au forma unor labirinturi și un lac – serele, precum și mai multe clădiri anexe ale palatului. De asemenea, aici se află și cavoul familiei Bibescu, moștenitoarea moșiei de la Mogoșoaia.

În fața intrării principale pe moșia Palatului Brâncovenesc se află Biserica Sfântul Gheorghe.

Palatul Snagov

palatul-snagov-ilfov

Sursă foto: Palatul Snagov

La 40 de kilometrii distanță de București se află Palatul Snagov, construit pe malul lacului Snagov de lângă localitatea cu același nume. Acesta este fostul palat regal, construit în anii 1930 pentru Prințul Nicolae al României. În anul 1937, prințul Nicolae a fost dezmoștenit, iar palatul a fost preluat de către Ion Antonescu și apoi de Gheorghe Gheorghiu Dej.

La începutul anilor 1970, din ordinul lui Nicolae Ceaușescu, palatul a fost refăcut complet din ideile arhitecturale gândite de Henriette Delavrancea păstrându-se doar intrarea, scara și holul care duce la etaj.

În prezent, Palatul Snagov este utilizat ca și reședință a oaspeților veniți în țara noastră la invitația Statului Român.

Mănăstirea Snagov

manastirea-snagov_44260504

Sursă foto: © Diana Coman

Mănăstirea Snagov aparține de localitatea cu același nume, din județul Ilfov. Aceasta datează construită pe o insulă de pe Lacul Snagov, situat în apropiere și a fost pentru prima oară atestată documentar în anul 1408. Aceasta este realizată în stil bizantin cu elemente decorative în stil românesc. Ansamblul monahal este compus din biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” și turnul clopotniță.

Mănăstirea Snagov ar fi devenit faimoasă în urma unei legende care spune că aici s-ar afla mormântul lui Vlad Țepeș. Conform legendei, trupul domnitorului ar fi fost găsit și ascuns de călugării mănăstirii – după ce acesta ar fi fost răspuns într-o bătălie cu turcii, din 1476 – și apoi ar fi fost înmormântat aici. Unii istorici spun însă că legenda este falsă, iar mormântul lui Vlad Țepeș s-ar afla în ctitoria sa de la Comana.

Rezervația Naturală Snagov

lacul-snagov_53566770

Sursă foto: © Andreass96

În apropierea localității Snagov există o rezervații naturală. Este vorba despre Rezervația Naturală Snagov care se întinde pe o suprafață de peste 100 de hectare și o pădure de aproximativ 10 hectare. Acestă zonă a devenit o arie protejată datorită arborilor, plantelor, animalelor și habitatelor acvatice protejate de lege care trăiesc în ea. În rezervația Naturală Snagov trăiesc aproximativ 2.700 de specii de plante și animale dintre care 171 sunt protejate, fiind foarte rare.

Palatul Știrbei

palatul-stirbei-romania_9721049

Sursă foto: © Marian Mocanu

Palatul și domeniul Știrbei se află în localitatea Buftea, situată la 20 de kilometri de București.  Construcția palatului a început în anul 1850 și a fost finalizată în anul 1863. Acesta este construit în stilul Tudor însă, de-a lungul timpului, clădirea și stilul arhitectural au suferit mai multe modificări.

Domeniul Știrbei cuprinde: Palatul Știrbei, parcul, serele, Palatul Mic, capela familiei, turnul de acces, turnul cu apă, o pădure și lacul Buftea. În prezent, palatul este închis spre vizitare, după ce acesta a trecut în proprietatea moștenitorilor familiei prințului Știrbei.

Fortul 13 Jilava

fortul-13-jilava-ilfov

Sursă foto: Fortul 13 Jilava

Fortul 13 Jilava a fost una dintre cele mai temute închisori din perioada comunistă. În prezent, aceasta face parte din Penitenciarul Jilava, situat la 10 kilometri distanță de București.

Inițial fortul a avut rol de apărare, fiind ridicat între anii 1860–1890, la sugestia regelui Carol I. Fortul devine închisoare de tranzit în anul 1907 când aici au fost încarcerați mai mulți țărani, iar în timpul regimului comunist aceasta a fost transformat într-o închisoare permanentă, aici fiind închiși mai mulți deținuți politici printre care se numără: Ion Antonescu, Chivu Stoica, Gheorghe Gheorghiu-Dej, dar și mulți oponenți al regimului comunist.

Pentru a vizita Fortul 13 trebuie să faceți o cerere către conducerea Penitenciarului Jilava.

Mănăstirea Cernica

manastirea-cernica_17463771

Sursă foto: © Adrea

Mănăstirea Cernica este situată în localitatea Pantelimon, județul Ilfov. Mănăstirea datează din anul 1608 și a fost ctitorită de Cernica Știrbei, vornicul lui Mihai Viteazu. De la numele ctitorului său provine și denumirea lăcașului de cult.

Complexul monahal cuprinde trei biserici, ridicate în prima parte a secolului al XIX-lea, trei paraclise și un cimitir în care sunt înmormântate mai multe personalități românești precum: Theodor Văcărescu (om politic), Gurie Gosu (mitropolitul Basarabiei), Nifon (mitropolit primat al României), Gala Galaction (poet și scriitor), Ion Țuculescu (medic și pictor), Vasile Gorduz (sculptor), Johnny Raducanu (artist) și mulți alții.

Mănăstirea Samurcășești – mănăstirea cu trei altare

manastirea-samurcasesti_3581224

Sursă foto: © Tudor Stanica

Mănăstirea Samurcășești se află în localitatea Ciorogârla, la 20 de kilometri distanță de București. Aceasta este cunoscută pentru faptul că este singurul lăcaș de cult ortodox din țara noastră care adăpostește trei altare.

De asemenea, aici sunt păstrate părți din moaștele unor sfinți precum Sf. Apostol Andrei, Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur, Sf. Arhidiacon Ștefan, Sf. Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir și alții.

În cimitirul aparținător mănăstirii de află bradul lui Tudor Vladimirescu, despre care legendele spun că vedea aici pentru a se reculege și pentru a cere sfaturi boierului Samurcaș, ctitorul lăcașului de cult.

Mănăstirea Căldărușani

manastirea-caldarusani_3888659

Sursă foto: © Andrei Badau

Mănăstirea Căldărușani este unul dintre cele mai frumoase și importante lăcașuri de cult din vechea regiune istorică Muntenia. Aceasta se află situată în comuna Gruiu, din nordul județului Ilfov, la 45 de kilometrii distanță de București.

Ctitorul mănăstirii este domnitorul Matei Basarab. Acesta a poruncit ridicarea ei, în anul 1638, pe locul unei foste bisericuțe din lemn.

Pe lângă vechimea și frumusețea sa, turiștii vizitează mănăstirea și datorită peisajului superb din jurul său, aceasta fiind ridicată pe malul lacului Căldărușani, care o înconjoară din trei laturi, cealaltă latură fiind înconjurată de pădure.

Ruinele Mănăstirii Chiajna

ruinele-manastirii-chiajna_41959134

Sursă foto: © Imaengine

Ruinele Mănăstirii Chiajna se află la marginea orașului București. Aceasta este una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din sudul țării datorită unor legende urbane. Mănăstirea a fost ridicată în secolul al XVII-lea și are forma unei fortărețe. Construită în stil neoclasic, aceasta avea o înălțime de 17 metrii și o lățime de 47 de metri, fiind considerat unul dintre cele mai mari lăcașuri de cult din această perioadă.

Se spune despre ea că este blestemată, preoții neavând ocazia să slujească în ea pentru că mănăstirea a fost bombardată de turci înainte să fie sfințită. De asemenea, legendele spun că aici a murit, din cauza ciumei, mitropolitul Țării Românești, Cosma Popescu, motiv pentru care a fost apoi abandonată.

De-a lungul anilor, ruinele mănăstirii au fost utilizate în scopuri comerciale, ca decor pentru ședințe foto sau videoclipuri.

Newsletter
Începe-ți dimineața cu o cană de cafea și articole interesante de la noi
*Respectăm dreptul la intimitate și luăm în serios protejarea datelor

Recomandări

Comentarii

One Response

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *