Search
Generic filters
Exact matches only

Clujul și legendele sale: Dueluri și amenzi în Clujul Medieval

Cetatea Clujului era unul dintre principalele cetăți din Transilvania. Fiind un oraș important, acesta era destul de dezvoltat, însă, ca oriunde, existau certuri și probleme între cetățeni. De fapt, acestea erau mai dese decât ți-ai imagina. Au fost păstrate câteva povești ale unor astfel de dueluri sau certuri, dintre care, îți vom împărtăși câteva în cele ce urmează.

Dueluri judiciare

Clujul Medieval permitea rezolvarea conflictelor prin dueluri judiciare, organizate în prezența regelui sau a voievodului, însă părțile afectate, de obicei nobili, nu luptau în persoană, ci angajau luptători antrenați care să lupte în numele lor. Un astfel de duel a existat între Ladislau Borșa și nobilii din Dăbâca. Duelul a avut loc la Turda, în prezența voievodului Ladislau Kan. Luptătorii angajați de cele două părți care se duelau și-au făcut treaba, iar învingător a ieșit Ladislau Borșa, care și-a câștigat dreptul de a stăpâni satul Pâglişa. Spre deosebire de aceste dueluri legale, de cele mai multe ori, oamenii locului luau justiția în propriile mâini, luptând pentru ceea ce le aparținea. Unul dintre cele mai crunte conflicte de acest gen ar fi avut loc între neamurile lui Petru și Bartolomeu și neamurile comitatului Stark. După ce a stagnat timp de aproape 10 ani, conflictul între cele două familii a reizbucnit când Petru și Bartolomeu ar fi atacat și tăiat în bucăți pe doi dintre membrii comitatului Stark, în Piața Centrală a Clujului (actuala Piața Muzeului).

Amenzi și breasla croitorilor

Viața meseriașilor care aparțineau uneia dintre breslele orașului trebuia să fie una exemplară, iar atunci când nu era, comportamentul era sancționat cu amenzi sau chiar prin judecată. Totuși, de multe ori, existau în oraș certuri și bătăi între meseriași ai aceleiași bresle sau a breslelor diferite. De fapt, acestea erau atât de frecvente încât a fost nevoie de intervenția Sfatului pentru a reglementa fenomenul. Astfel, cei care mergeau în baruri să bea ori să comită fapte considerate atunci imorale, era pedepsit. Spre exemplu, croitorul Ştefan Kys a fost amendat cu 12 florini (moneda vremii) pentru că l-a înjurat și jignit pe Iacob Teyttel, în casa breslei croitorilor. Se pare că acesta l-a făcut pe Iacob „fiu de bestie și curvă”, zicala fiind una dintre cele mai întâlnite înjurături din documentele timpului (secolele XVI – XVII). Un alt meșteșugar care ar fi fost amendat pentru faptele sale, chiar de 18 ori, a fost Nicolae Schneyder, care făcea parte tot din breasla croitorilor. Acesta s-a luat la bătaie pe colegul său de breaslă Ştefan Scherer, iar un al croitor, Ștefan Mold, l-a făcut „mincinos”. Același Nicolae ar fi fost amendat pentru lipsa de la liturghie în timpul sărbătorilor de iarnă.

Clujul Medieval a fost, deci, unul destul de tumultuos și plin de acțiune, mai cu seamă dacă pui aceste întâmplări la un loc cu execuția vrăjitoarelor.

Descoperă și alte legende din Cluj și întoarce-te pe Bună Dimineața Cluj miercuri, 15 iunie, pentru o nouă legendă. 

Newsletter

Bună Dimineața, săptămânal pe email

*Respectăm dreptul la intimitate și luăm în serios protejarea datelor

devtalks

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *