Clujul are o sumedenie de legende interesante, povești care merită aflate pentru alura magică pe care o conferă orașului. Câteva dintre aceste povestiri magice sunt „ascunse” în străjerii de neclintit ai orașului – statuile. Poate cea mai faimoasă legendă a unei statui din Cluj este statuia ciobanului Donath, despre care deja ai aflat, însă aceasta nu este singurul monument clujean care are o poveste în spate. Iată și alte câteva statui care păstrează o fărâmă de legendă.
Copilul fără cap de pe Sf. Mihail
Sursa foto: © Web for Cluj
Nu știu dacă ai observat, însă pe exteriorul bisericii Sf. Mihail, pe primul contrafort din partea spre piață, există o statuie a unui copil decapitat. Aceasta are în spate două legende. Prima spune că în timpul construcției, fiul unui meșter a fost decapitat într-un accident, iar că statuia i-ar aduce un omagiu. Pe de altă parte, cealaltă poveste spune că acea statuie este, de fapt, o portretizare a Sfântului Rochus, vindecătorul de ciumă. Se pare că statuia ar fi avut, la un moment dat și un cap, pe care purta o coroană, dar și o pelerină pe umăr. Acum însă, statuia are doar o pălărie de pelerin așezată pe genunche. Sfântul Rochus a trăit în Franța, într-o perioadă intens afectată de ciumă. El s-a născut cu un petec roșu de piele, în formă de cruce, în apropierea inimii și se spune că din acest motiv ar fi avut o conexiune specială cu Divinitatea. La 20 de ani, acesta și-a împărțit săracilor averea lăsată moștenire de părinții săi și a făcut un jurământ de sărăcie. A călătorit în întreaga Europa, ajutându-i pe cei afectați de ciumă, până când a fost la rândul său atins de această boală. Atunci, se spune că sfântul s-a retras într-o peșteră, unde un câine îi aducea câte o bucată de pâine în fiecare zi, până când stăpânul câinelui l-a descoperit. Acesta a încercat să îl ajute, însă, întors în Franța, Rochus a fost judecat în urma unor acuzații. Se spune că la moartea sa, 5 ani mai târziu, corpul său lumina oarecum albastru. Sfântul Rochus a fost portretizat în mai multe statui protectoare de ciumă pe teritoriul continentului și cea de la Cluj nu face excepție.
Sfânta Maria Protectoarea
Sursa foto: © Wikipedia
Tot legată de ciumă este și legenda din spatele Statuii Sfintei Maria Protectoare. Aceasta era cunoscută și sub numele de „statuia ciumei” și a fost ridicată în 1744 din ordinul guvernatorului Anton Kornis, ca semn de mulțumire pentru că orașul a fost ocrotit de ultima mare epidemie de ciumă care a lovit Europa (1738 – 1742). Inițial a fost amplasată în fața Bisericii Piariștilor, însă comuniștii au demontat-o (1959), până când conducerea bisericii Sf. Pentru (biserica din cartierul Mărăști) a cerut să fie amplasată în curtea acesteia (1961).
Statuia Sfântului Gheorghe care ucide balaurul
Sursa foto: © Maura Reap
Statuia Sfântului Gheorghe, amplasată pe strada Mihail Kogălniceanu, este o copie a statuii sculptată de meșterii clujeni Martin și Gheorghe, la finalul Evului Mediu. Monumentul ecvestru îl portretizează pe Sfântul Gheorghe, războinic al bisericii, îmbrăcat în armură de cavaler, împungând cu sulița un balaur, de pe calul său. Se spune că statuia reprezintă lupta cu răul și forțele întunecate, portretizate de balaur, iar Sfântul Gheorghe a fost ales pentru că este protectorul cavalerilor. Totodată, pe statuie poate fi observat cum solzii balaurului sunt asemănători cu zalele armurii Sfântului.
Baba Novac
Sursa foto: © Svlase
Statuia lui Baba Novac, din fața Bastionului Croitorilor, a fost amplasată în locul unde se crede că a fost așezat corpul comandantului lui Mihai Viteazul, după ce acesta a fost torturat și executat. Statuia a fost ridicată în memoria acestuia. S-a consemnat documentar suma de bani cheltuită pe execuția acestuia, despre care se spune că ar fi durat o oră și jumătate și că ar fi fost un adevărat spectacol.
Lupa Capitolina
Sursa foto: © Radub85
Nu în ultimul rând, statuia lupoaicei care îi alăptează pe Romulus și Remus este una care merită menționată. Această copie a fost dăruită de autoritățile din Roma, Clujului, ca testament al originii latine a orașului. Legenda lui Romulus și Remus, fondatorii Romei, este una foarte cunoscută. Se spune că Bunicul celor doi frați, Numitor, a fost detronat de fratele său, Amulius, care ar fi obligat-o pe nepoata sa, Rhea, să devină vestală (preoteasă în onoarea Zeiței Vesta, obligată să rămână virgină), pentru a se asigura că aceasta nu va face copii care ar putea să îl detroneze. Doar că zeul războiului, Marte, vine la Rhea, urmând ca aceasta să îi nască zeului doi gemeni, Romulus și Remus. Pentru a-i proteja de furia unchiului ei, aceasta îi pune într-un coș și îi trimite pe râul Tigru, fiind salvați de Tiberinus, zeul râurilor, care îi duce în Dealul Palatin. Acolo, cei doi frați au fost crescuți de o leoaică și hrăniți de o ciocănitoare.
Descoperă și alte legende din Cluj și întoarce-te pe Bună Dimineața Cluj miercuri, 29 iunie , pentru o nouă legendă.