Search
Generic filters
Exact matches only

Regionalisme de la Cluj (III)

Continuăm să descoperim sau să redescoperim regionalismele (sau ardenelismele) din zona Clujului. Dacă până acum am vorbit de regionalisme care puteau fi întâlnite și la oraș, acum suntem aproape în totalitate în zona satelor ardelenești. Multe dintre aceste cuvinte sunt arhaice și multe dintre ele sunt folosite doar de bătrânii care au mai rămas pe la sate. Dacă nu ai apucat să citești prima parte sau partea a II-a, te invit să faci asta, ca să ai o viziune completă.

Vara

Copil fiind, în fiecare vară îți petreceai vacanța înnotând în tău (baltă/lac mic), te întindeai pe legheleu (pajiște), sau te cocoțai sus în bode (claie de fân). Îți petreceai ziua adunând cuculbăi (melci) ca să îi pui să se întreacă și când te întorceai acasă seara, că era musai (neapărat), stăteai câteva minute în târnaț (pe prispă), până observa cineva că ești plin de pihe (scame/puf de pasăre). Bunica ta zicea că nu jiuăiește (apucă) să-ți tomnească (repare) jebele (buzunarele) de la leveleandră (salopetă), că le rupi de gânești că (zici că, parcă) ești bolund (nebun), că așa ți-i foita (felul, soiul). Dacă bunica ta nu-ți găsea nicio hibă (problemă, defect), ceva nu era coșer (în regulă). Când îl vedeai însă pe bunicul tău că mergea în șopru (magazie) și lua scorbaciul (biciul), știai că merge undeva cu căruța și voiai să mâni (conduci) și tu calul.

Erai și fercheș (frumos) când mergeai cu bunica la vreo comândare (înmormântare) sau când își lua și ea viganaua (rochia) de duminic[, ca să mergeți să vă trageți în chip (fotografiați).

Iarna

Iarna, îți luai un sfeter (pulover) mai gros pe tine și ai tăi se asigurau întotdeauna că ai un laibăr (vestuță) pe tine ca să nu te doară șelele (partea lombară) când îmbătrânești. Și totuși bunica ta se plângea de probleme la rărunchi (rinichi). Stăteai lângă bunica ta, care făcea cipcă (macrameu), și mâncai câte ceva până te dureau foalele (burta) și ziceai că ești beteag (bolnav). În zare îl vedeai pe bunicul tău că vine acasă, dar nu prea poate merge oblu (drept) că i s-a uscat grumazu’ (gâtul) pe drum și-a trăbuit să tragă o dușcă de tărie. Îl urmăreai când ajungea în casă, își punea cușma și boanda (căciulă și haină lungă de iarnă, bărbătești) și zicea că se pune să doarmă o țâră (un pic). Nu trecea mult și îl auzeai cum horcăie (sforăie), iar bunica ta te trimitea să pui un lipideu (cuvertură) peste el. Tu mergeai șontâc (șchiopătând), având cioci (ciorapi) doar într-un picior și râdeai când vedeai ce hâd (urât) face bunu’ când doarme.

Ca de încheiere

Zona Clujului are câteva vorbe mai …opuse celorlalte zone din țară. La noi în Ardeal, se zice ie la DA, (eu întotdeauna am zis că am zis „yeah” înaintea englezilor!) și ba la NU, dar tot la noi se zice ba ie dacă ești întrebat ceva și trebuie să răspunzi cu BA DA. Cred că ți-am povestit bugăt (destul), dar batăr (măcar) sper că ți-am stârnit un zâmbet de nostalgie pe față.

Newsletter
Începe-ți dimineața cu o cană de cafea și articole interesante de la noi
*Respectăm dreptul la intimitate și luăm în serios protejarea datelor

Comentarii

3 Responses

  1. Cineva spunea deunazi ca invatamantul nostru nu se adapteaza la nou, ca elevii descopera in texte cuvinte pe care nu le inteleg, arhaisme care ii lasa cu gura cascata si ca ce se invata azi ar trebui “upgradat”, dar oare daca nu cunoastem si un pic din trecut o sa mai stim oare de unde ne tragem, de unde venim? O sa mai stim cum sa ne incaltam sau o sa punem ïphon-ul 6 sau nu stiu al catelea, sa ne lege la sireturi?
    Azi mi-ati facut o bucurie dupa ce o suparare am intalnit-o chiar mai devreme la inceputul anului scolar, dar asta este o alta poveste.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *