logo
Search
Generic filters
Exact matches only

Regionalisme de la Cluj

 

Ardealul are o parte lingvistică frumoasă, reprezentată prin regionalismele puternic influențate de maghiară și germană. Ne-am propus să vă prezentăm și vouă câteva dintre regionalismele clujenilor și să explicăm semnificația lor, acolo unde este nevoie.

Regionalisme culinare

Nu se poate să treci prin Cluj fără să mănânci o pită cu slană (pâine cu slănină) autentică din brișcă (briceag). Iar dacă ai mâncat, sigur ai avut în blid (farfurie) sau pe dog (curpător/fund de lemn) și porodici (roșii), castraveți și ceapă. Dacă nu, atunci musai (neapărat) să mănânci o ratotă (papară/omletă). În mod sigur, dacă e vară consumi lebeniță (pepene verde) și cucuruz (porumb), iar dacă vrei să faci o varză a la Cluj sau un lușcoș (ciorbă de varză), știi că ai nevoie de curechi (varză) subțire la frunze și groștior (smântână). Când te plimbi pe străzile clujului, vezi o ofertă bogată de palanețe (turte umplute cu brânză, varză sau prune). Când vine toamna, nu aștepți plăcinta de dovleac, vrei să mănânci ludău (dovleac) copt. Nu uiți nici de copilărie, când mâncai cogeac (acadea), pancove (minciunele) sau poate chiar pită dumnicată (pâine ruptă în bucăți și înmuiată în mâncare). Tare cred c-ai fost găuăjos (pofticios) când îl vedeai pe moșu’ tău (bunicul) bând jinars (țuică).

De la bunici

Când erai un bighidiu (țânc) neastâmpărat, bunicii tăi spuneau că ești blăstămat sau alduit (neastâmpărat) când ai buntuzât (deranjat) toată casa, jucându-te cu bidigana (lighioană, dihanie) aia pe care ai prins-o în curte și îți spuneau să te ogoi (să stai cuminte). Când nu făceai dezordine, te dădeai pe hintă (leagăn) și când erai chemat la masă ziceai că mergi mintenaș sau amu’ ni (imediat). Îți plăcea să te joci cu chițibușuri (lucruri mărunte, fără importanță) și erai tare cinaș (frumos) când te feșteai (vopseai/murdăreai) din cap până în picioare de tină (noroi). Bunica ta nu apuca niciodată să te îmbumbe (să-ți închidă năstureii) la haine înainte să fugi la joacă, dar te întorceai când îți dubeai (zgâriai/loveai) picioarele și te-apucai de cântat (plâns).

Citește Partea a II-a și Partea a III-a

Ca adult

Acum că ești adult poate ai început a duhăni (a fuma) și ai țucat (pupat) destule fete, poate chiar ai fost în cătane (armată), iar acum te gândești la ceterașul (omul care cântă la vioară) care îți va câta la nuntă. Când vezi că cineva nu aruncă gozul (gunoiul) la coș, zici că-i dubaș (ciudat, care nu-i la locul lui) și îi spui că nu-i slobod (nu-i voie), dar nu continui pentru că nu-ți place să te sfădești (cerți) cu lumea.

Cuvinte uzuale

În final, cred că se cuvine să zicem că ești din Cluj dacă saluți oamenii pe stradă cu servus/serus (salut) și ciao indiferent dacă vii sau pleci, iar când saluți mai multe persoane la un loc, adaugi un toc (din maghiară – „servus toc”) la final. Ah, și folosești ioi, tulai și no în atâtea feluri încât nimic nu ți se mai pare șod (haios).

Newsletter
Începe-ți dimineața cu o cană de cafea și articole interesante de la noi
*Respectăm dreptul la intimitate și luăm în serios protejarea datelor

Recomandări

Comentarii

70 Responses

    1. Gresit! E corect cum spune in articol, adica “ratotă” sau chiar si “ratută” si de asemenea, “cinaş” e corect, cel putin in zona Clujului (zona in care traiesc de cand ma stiu). Din cate vad dupa numele dumneavoastra, sunteti din Oradea. Regionalismele difera extrem de mult de la o zona la alta!

    2. si eu locuiesc in cluj de cca 20 de ani si noi zicem (acele puține ori când o zicem) cinoș și rantotă, cum zice și domnul din Oradea. Dar, în general, zicem mai mult ”fain” decât ”cinoș” pentru ”frumos/drăguț”.

    3. Depinde. Aceste cuvinte provin din maghiara, daca e sa iei cuvantul de baza csinos e pentru cinas, iar rantotta e pentru omleta, depinde cum au fost preluate. Sensul a acelasi. Si in maghiara se spune la rantota, omlett. 🙂

    4. Mulțumesc pentru atenționare 🙂 cred că variantele de care spui tu sunt cele din maghiară, cele pe care le-am folosit eu sunt prezente în DEX cu specificarea că provin din cuvintele maghiare „rantotta” și „csinos”.

    5. Pai cum sa stie el ca ratota ii ratota, si cinas ii cinas, daca e “psiholog” de la Oradea. Aici vorbim despre Cluj, si clar ambele variante sunt asa cum a spus Anca.

    6. In zona comunei Taga , Cluj se spune ratotă si cinaș.In Bihor e diferit, asa cum in Taga se spune baraboi(cartofi) si in zona Rasca picioci. Felicitari!

    7. Asa e , ratota si cinas.La Taga(jud.Cluj)sigur se spune asa ca de acolo sunt chiar daca acuma lociesc in Cluj.

    8. Psiholog Oradea, la Cluj e sigur ratota si cinas! Dar difera si in jud Cluj. In Taga se spun baraboi(cartofi) iar in zona Rasca picioci. La prosopul de bucatarie intr-o parte e stergura si in cealalta dosoi.

    9. Stergura e prosopul de vase. Stergar e prosopul de maini si fata iar dosoi e prosopul mai mare care se folosea la baie. Asa imi amintesc eu, iar astea vin de pe la poalele Mesesului din Salaj.La Cluj fiecare familia folosea cuvintele din partea de unde veneau.

    1. Asa e si la noi. Pancovele sunt gogosile. La minciunele li se spune ciureghe sau scoruse. ( eu sunt din Bistrita dar nu cred ca difera mult).

  1. no bine zici, ca p-aci pa la noi ii zice ratuta si cinas. da’ amu no, fiecare dupa partea de cluj din care s-o nascut.:) ii tare faina limba noastra. ase-mi place, ioi, tulai.

  2. Tulai Domne dapoi io cred ca nu esti din cluj. Chiar asa sa zace pe la noi ratota si cinas. No bine? Tare fain articolu ar trebuii unu si cu regionalisme de pe la sate tot din zona ardeal ca Tare fain vorovim ):):)

    1. Ai dreptate! Se pare ca am trait o minciuna toata viata :)) eu le spuneam micsunele. Am editat acum in articol! Multumesc! 🙂

  3. Eu am crescut cu bunicii mei unde regionalismele sunt folosite in exces si nu e “dog” ci e “lopitău”, iar pancovele sunt gogoși… Micșunelele parcă erau ceva flori, nu? Nici cuvântul ”bidigană” nu l-am auzit niciodată… Eu știu că e ”dohăni”… de la ”dohan” (țigară). Și în loc de ”ceva e dubaș”, poți zice… ”ceva nu-i coșar”. 😀
    Dacă ajungi noaptea în casă, intri pe șutic (tiptil), așa… idee de încă un regionalism :))
    Oricum, mi-a plăcut articolul. 🙂

    1. probabil că variații există și de la sat la sat 🙂 de coșar eu n-am auzit, e bine să descopăr cuvinte noi 🙂 Mă bucur că ți-a plăcut articolul!

    2. Se foloseste coser in sensul de regulamentar , in regula [ extins si la situatii . si vine de la evreiescul Kosher , ce inseamna curat , in regula [ referitor la mancare ]. Dupa cum se stie in Ardeal au locuit multi evrei si s-a preluat termenul .

  4. Aștept cu nerăbdare partea a doua, ca după aia să pot be o fele de pertu cu Andrei, care mi-o dat voie să-l tutuiesc. 🙂

    1. eu am auzit mai mult în Maramu’ horincă. Dar dacă zici c-ai auzit, te cred pe cuvânt și-o trec în partea a 2-a 🙂 Mersi!

    2. jinars se foloseste in zona hunedoarei…si cinos cinas eu cred ca mai rar ca fain…du-te tu ce fain/faina esti amu ..era un exemplu
      si mai sunt amu ia adica imediat, aci in loc de aici, buna zua in loc de buna ziua, gozarita in loc de faras, vosorlau in loc de fier de calcat, temeteiu in loc de cimitir, viganau adica rochie, zadie in loc de sort….ar trebui facut un articol cu regionalismele din ardeal….ar mult mai interesant.

  5. Sunt foarte multe regionalisme bineinteles. Cele mentionate mai sus sunt pur si simplu ARDELENISME 🙂 Musai si partea a doua si-apăi OBLĂ-I treaba. 😉

  6. no lasato in col de ratota haidat voi aci in camarasu sa videt voi regionalisme ce ziceti voi de cindeu ,fiteu, vigana si mult altele astept si eu articolul nr 2 ,mia placut foarte mult articolu…. pa pa sau serus

  7. cogeacu nu i regionalism. cuvant aparut pe vremea lu ceasca dupa un serial cu un politist chel kojac si se refera la acadea pe bat.

  8. În cea mai mare parte şi eu le ştiu la fel. Însă există variaţii. Şi eu ştiam ca Bia tot de Ratută , DA e şi Lopitău şi Curpător. Am totuşi 2 dileme. Se spunea, lângă Cojocna Găuăjos la puiul de găină proaspăt ieşit din Găuace adica din ou. Şi descria o stare mai degrabă bolnăvicioasă. Cea mai mare problemă cred ca e la alduit. Bătrânii spun Dumnezeu alduitul care nu poate însemna neastâmpăratul. Oricum, te felicit pentru făină legare, înşiruire a lor.

    1. ce interesant! eu nu găsisem sensurile astea nicăieri! am să țin cont și de ele! 🙂

    2. Alduit e posibil sa insemne in contextul acesta ‘cel sfintit’, sau ‘cel laudat’, deoarece asta inseamna cuvantul din baza din maghiara, din care provine: ‘aldott”. E doar o sugestie.

  9. Eu saream pălantu’ noaptea. Imi aduc aminte ca ma trimitea bunica mea sa aduc nierea din şpaiţ…

  10. si uaieguta si oaiaga la sticla, finjie la cana de tabla smaltuita, lopitau la fund de lemn, gateje la lemne mici pentru foc, pere la cartofi, tomnaji la taietei, cilezi la copii, halau pentru bautul de apa la vite, pe astea te las sa le descoperi singura (chisafau, deapleie, restei). mai sunt dar le lasam pentru episodul 2 🙂

  11. super tare Anca!!! străduiește și mai zâ.ne un text fain. poate mai găsești ceva la tine în puiuc/ fioc sa radem împreună! super!

    1. Mulțumesc Andrada! Vă mai zâc, ce-oi face cu voi amu’? :)) merg să caut în puiuc și mă pun pe cetit!

  12. Nu am auzit pe nimeni spunand vreodata jinars in loc de tuica. Nici macar nu inseamna acelasi fel de bautura…

  13. Comîndare (înmormântare); a ţîpa (a arunca); a burica (a urca); tîrnaţ (pridvor); a horcăi (a sforăi); a motroşi (a lucra); fideu (capac); stupuş (dop); lipideu (cuvertură); a căptuşi pe cineva (a lovi); a băga la bindeu (a mânca); mă dor foalele (mă doare burta); cohe (bucătărie de vară); păsulă (fasole).

  14. No bugăt cu sfada. Tăți aveți dreptate. Io-s din Bistrița la noi să zâce ratotă și cinaș, da șî fain, ați uitat că-s tare bune șî porodicile (roșiile) șî sara mere un bindgeu (Mămăligă în care se scobește cu linguroiu șî să umple cu brânză șî apoi se pune capac, după ce se topește brănza, îi un deliciu); de la Bistrița la munte, pe Valea Bârgăului, la cartofi li se mai zâce gampiri.
    tata era din Bihor, unde mâncam leveș de cucurbătă, șî când ploua afara ne uitam pe oblac.

  15. ARDELENISME … Ce înseamnă AI, VIDERE, CHEFE, LAIŢĂ, BĂTĂLĂU, ŞEHI, MOŞCOŞ, SPĂMĂ, RICHIŞE, DIVAN, COŞTEI, BUDIGĂI, BALOZAIDĂR, CIOCI, A MIJI, A TRONCĂNI, TROACĂ ? etc. Sa vedem acum ARDELENII din voi.

    1. AI= usturoi, videre=găleată, laiță=bancă, divan=perete, budigăi=chiloți, a troncăni=a povesti întruna, fără sens:)), troacă=găleată/cutie (depinde), moșcoș=murdar (pe la gură de obicei:D) si restu nu le mai stiu :)))))))))

    2. Da. Bravo ! Ai reuşit să ghiceşti câteva dintre ele, dar ai greşit două dintre ele. Apreciere, pentru ca ştii câteva. Şi anume… DIVAN – Pat înalt cu structură din lemn solid si cu aşternuturi din blănuri de la diverse animale sau chiar lână. NU, perete. TROACĂ – Recipient sau cutie cu deschidere mare (largă) folosită pentru hrănirea porcilor sau pasărilor din curte, după caz bineinţeles. Pentru că ai ştiut câteva dintre ele, îţî spun şi eu câteva… A MIJI – înseamnă, A NUMĂRA. COŞTEI – înseamnă, DEPOZIT ÎNALT DIN LEMN PENTRU STOCAREA CANTITĂŢILOR MARI DE CUCURUZ adică PORUMB, ceva asemănator c-un siloz, doar că e mai mic si mai rudimentar făcut . Se poziţionează de obicei in zonele bine aerisite si unde razele solare patrund foarte bine pentru a aerisi si usca bine porumbul. CIOCI – ŞOSETE GROASE CROŞETATE DIN LÂNĂ. 🙂 Restu’ vreau să văd că se documentează cineva sau măcar încearcă sa ghicească. 🙂

    1. TEMETEU, COCORADA, AZMĂ, ZĂLUDĂ, ŢINTIRIM ,CHEFE, BALOZAIDĂR = CÂMP( dar nu bag mâna-n foc) PLACINTA CU VARZĂ, APĂ SFINȚITĂ, NEBUNATICĂ, CIMITIR, PERIE PENTRU ANIMALE, HAINĂ MAI GROASĂ.
      Si încă un regionalism: PUSTĂ= ULIȚĂ,
      Mulțam fain!

  16. Mai sunt cateva de prin Ardeal mai mult, nu neaparat de la Cluj:
    Mosini – chibrituri
    Puic – sertar
    ai – usturoi
    Catret – cotet pt gaini
    Astea se folosesc in zona mea… Mai sunt si altele….

  17. No tulai Domne la mine în Maramu` pancovele îs gogoși iar micsunelele îs ciurigauă :))) Variante sunt la multe cuvinte pe care le-a menționat Anca, d-apoi fiecare zonă din Ardeal le folosește după obicei :))) la copii le mai zice și coconi, la clătite le mai zice și scoverză, la slănină mai zicem și sopon și la sarmale pumni :))) Ah app, pentru toți ardelenii: ați încercat vreodată în viață să vorbiți fără celebrul ”noh”?? Eu am încercat și am rezistat fără sa-l pronunț maxim 10 minute :)))) a naibii de greu mai e :))))

  18. Faina initiativa ati avut aducind in fata multora,frumosul grai ardelenesc.Dar apropo. Oare dumneavoasta sciti se-i aia o FLEASTURA ?(nu pot pune diacriricele,ca ar suma mai fain)

  19. No, bata-l cucu, mandru mi-s io ca-s ardelean, Lopitaul, a mai zis cineva, tare drag mi, si legheleu, spait, papara cu ceapa si slana, un det de jinars pe langa,.No serustoc, ca-mi fuje troleu ‘.Beton articol.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *