În Cluj-Napoca, reședința județului Cluj, există un loc în care arhitectura și obiceiurile rurale sunt păstrate așa cum le-au lăsat strămoșii. Este vorba despre Parcul Etnografic „Romulus Vuia”, satul tradițional românesc din interiorul orașului.
Muzeul Satului din Cluj-Napoca este amenajat pe dealul numit Tăietura Turcului. Ca să ajungeți aici puteți lua una dintre liniile de transport în comun 26, 27, 28, 28b, 30 și 41, cu coborâre în stația „Piața 14 iulie” și apoi veți avea de mers pe jos, aproximativ 15 – 20 minute, pe traseul Str. George Enescu – str. G-ral Eremia Grigorescu – Str. Tăietura Turcului sau linia 37, până la capătul ei și apoi veți avea de mers pe jos, aproximativ 5 – 10 minute, pe traseul str. Romulus Vuia – str. Tăietura Turcului.
Acesta este o secție a Muzeului Etnografic al Transilvaniei ce mai cuprinde și o secție pavilionară, amenajată în Palatul Reduta, o clădire emblematică a orașului.
Satul din interiorul orașului
Inițial întins pe o suprafață de 75 de ha, Parcul Etnografic „Romulus Vuia” este primul muzeu în aer liber amenajat în România în anul 1929 și printre puținele din Europa, din acea perioadă. Acesta a fost proiectat de etnograful Romulus Vuia de la care îi provine și denumirea.
De-a lungul timpului, Parcul Etnografic a suferit mai multe modificări, iar o parte din gospodăriile și obiectele care erau adăpostite aici au fost distruse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dintre amenajările inițiale păstrându-se doar casa din Vidra (construită la mijlocul secolului al XIX-lea) şi restaurantul muzeului, Gaudeamus. Muzeul satului a fost reamenajat în anul 1956 de către etnografii Teodor Onișor și Valer Butură.
Ceea ce impresionează la acest parc, devenit unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Cluj-Napoca, este modul său de amenajare. El este structurat sub forma unui sat tradițional românesc răsfirat care, în prezent, se întinde pe o suprafață de aproximativ 16 ha și include gospodării cu toate uneltele agricole folosite în zona rurală; case cu pridvor care adăpostesc obiecte de mobilier, vase și obiecte vestimentare tradiționale; biserici de lemn, dar și mori, fântâni și troițe de fân.
În prezent, din Parcul Etnografic „Romulus Vuia” fac parte 196 de obiective de patrimoniu, grupate în 55 de unități majore, dintre care 13 gospodării caracteristice zonelor Munții Apuseni, Bistrița-Năsăud, Câmpia Transilvaniei, Harghita, Maramureș, Zarand, Țara Oașului, Gurghiu, Depresiunea Călatele și Bran. Acestora li se alătură 34 de instalații tehnice țărănești, cinci case-atelier și trei biserici de lemn.
Dacă ajungeți să vizitați primul muzeu etnografic al țării noastre trebuie să treceți neapărat și pe la bisericuțele de lemn din Cizer și Petrindu, monumete istorice din din secolul al XVIII-lea, dar și pe la gospodăriile Cașin-Imper (Harghita), ce datează din anul 1678, Cămârzana (Satu Mare), ce a fost construită în 1725 sau Jelna (Bistrița-Năsăud) ce datează din 1789, acestea fiind printre cele mai valoroase obiecte de patrimoniu din acest muzeu.
Tradițiile românești, promovate în Parcul Etnografic
Nu doar gospodăriile, atelierele și instalațiile tehnice specifice zonelor rurale din Transilvania sunt promovate în parcul etnografic clujean, ci și tradițiile și obiceiurile de la sate.
Pe lângă faptul că vă puteți plimba și puteți vizita pavilioanele Muzeului Satului din Cluj-Napoca, aici se organizează diferite evenimente precum: expoziții tematice, petreceri câmpenești sau diverse ateliere. De asemena, în perioada vacanței de vară, copiii pot participa la o tabără etnografică în care pot învăța să confecționeze podoabe din mărgele, să realizeze picturi pe sticlă sau să modeleze diferite vase și obiecte din lut.
Parcul Etnografic „Romulus Vuia” este deschis tot timpul anului, de miercuri până duminică, după următorul program: 25 octombrie 2015 – 26 martie 2016, între orele 9.00 – 16.00 (ultima intrare la ora 15.00) și 27 martie 2016 – 29 octombrie 2016, între orele 10.00 – 18.000 (ultima intrare la ora 17.00).
