Cooperativa Agricolă „Lunca Someșului Mic” a fost înființată în anul 2013 din inițiativa producătorilor locali și a fundației Civitas. Scopul acesteia este de a susține micii fermieri prin dezvoltarea durabilă a agriculturii autohtone, dar și prin promovare spiritului antreprenorial în rândul acestora.

Cooperativa funcționează prin asocierea mai multor mici producători locali în spațiul legumicol de pe teritoriul comunelor Apahida și Jucu. Fermierii din zonă se bucură că își pot vinde legumele (varză, conopidă, cartofi, dovlecei, sfeclă roșie, țelină) la prețuri avantajoase, terenurile lor sunt valorificat, iar în plus au acces la diverse informații și tehnici care să-i ajute să-și crească productivitatea muncii.

Mai multe detalii despre această formă agricolă asociativă, cât și despre importanța susținerii fermierilor locali și a produselor locale, puteți afla din interviul de mai jos acordat de către Filip Valentin de la Fundația Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj-Napoca.

În ultimul timp, produsele agricole locale au devenit tot mai căutate de către români. Cum ați reușit să transformați această nevoie într-o asociație care să valorifice și să promoveze agricultura autohtonă?

Este adevărat că se resimte un interes tot mai mare al consumatorului către produse locale, acest lucru fiind confirmat de și către retail-erii cu care lucrează Cooperativa. Pe acest fond, marile magazine au fost deschise către achiziția de produse însă cu câteva condiții, care, în cazul micilor fermieri, puteau ușor fi atinse dacă se asociau.

Astfel, existând motivația economică: legumele se vindeau la preturi bune, în cantități însemnate, toate celelalte au urmat. Desigur, a fost mai greu la început însă pe măsura acumulării de experiență de vânzare, lucrurile s-au așezat. Important de spus că și azi apar diverse crize legate de calitatea produselor, de atingerea cantităților asumate, dar de cele mai multe ori sunt rezolvate cu bine.

De câți membri este nevoie pentru construirea unei astfel de cooperative agricole și câți membrii există în prezent?

Potrivit legii 566/2004 pentru constituirea și funcționarea unei cooperative agricole este nevoie de minimum 5 membri, în prezent la nivelul Cooperativei Lunca Someșului Mic sunt 15 membri.

Care este sistemul după care funcționează Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic?

La nivel operațional, Cooperativa, care este deținută în parte egală de cei 15 membrii, fermieri, funcționează ca un intermediar, preluând marfa de la aceștia și comercializând-o către 2 mari clienți și alți 5-6 mici clienți. Legumele sunt aduse la depozit, ambalate și etichetate de către fermieri, după care Cooperativa, cu ajutorul camionului din dotare le transportă la depozitele clienților. Tot acest proces este coordonat și atent urmărit de către managerul de vânzări, care comunică în ambele părți, atât cu producătorii / fermierii cât și cu clienții.

Care sunt avantajele fermierilor?

Fermierii își pot desface legumele, la un preț mai avantajos decât cel de la en-gross, dar și în cantități mai mari decât cele vândute cu amănuntul. Sunt astfel tot mai rar în poziția în care nu au unde să vândă și se pot concentra mai mult pe producție. Suplimentar, prin intermediul Cooperativei au acces la informații relevante atât pentru tehnicile de producție cât și privind accesul la finanțare.

Care au fost principalele surse de finanțare care au contribuit la succesul brandului Lunca?

Principalele surse au fost contribuțiile proprii ale fermierilor, sprijinul financiar de la Fundația Româno-Americană și alte finanțări punctuale facilitate de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, care a lucrat alături de ei, timp de 3 ani la consolidarea cooperativei.

Care au fost cele mai mari provocări în a-i determina pe producătorii din Apahida și Jucu să aleagă această formă asociativă?

Cele mai mare provocări au fost legate de construirea încrederii în interiorul grupului și între grup și partenerii comerciali. Din păcate, numeroase experiențe negative din trecut, creează un climat tensionat, guvernat de specula și de nerespectarea asumărilor față de alți par.

Următoarea mare provocare este alinierea priorităților membrilor. Pentru unii implicarea este mai mare, ei punând inițiativa pe un loc mai important la nivel personal, însă pentru alții, Cooperativa reprezintă o alternativă la nevoie, implicarea lor fiind scăzută. Acest subiect este de actualitate și azi, însă s-a format o masă critică cu care se implică activ și oferă inclusiv ore de voluntariat pentru bunul mers al lucrurilor.

O altă provocare mare vine din exterior, din partea clienților. Se întâmplă des fie refuzuri de marfă nefondate fie întârzieri la plată, care perturbă întreaga activitate. Sunt provocările cu care se confruntă fiecare afacere și care necesită stingerea crizelor zilnice. Pentru asta, o mare responsabilitate o are managerul de vânzări care, spre norocul celor din Cooperativă este o persoană activă, creativă și implicată.

Care sunt principalele legume cultivate și unde ajung acestea după ce sunt recoltate?

Principalele legume care sunt recoltate sunt varza, conopida, țelina, cartoful, morcovul, ridichi și mai multe tipuri de verdețuri.  O bună partea ajung pe rafturile marilor magazine, via Cooperativă, dar pot fi găsite și în piețe volante din municipiul Cluj-Napoca.

În prezent membrii cooperatori, își desfac produsele atât pe vechile lor canale (piață de cartier, piață volantă, târguri ale producătorilor, engross-uri), dar și prin intermediul Cooperativei.

Care sunt cele mai mari amenințări în ceea ce privește piața de desfacere a produselor autohtone?

Cele mai mari amenințări vin din zona atingerii unui nivel critic al competitivității în raport cu concurenții din statele europene, mai ales Polonia, Ungaria, Spania, Grecia. Producătorii români trebuie să producă mai eficient și să valorifice avantajele proximității. E greu însă pentru un fermieri ce cultivă pe 5 hectare (în parcele fărâmițate) să concureze cu un producător polonez care cultivă pe 100 de hectare, într-un singur bloc parcelar cu utilaje performante. Dar nu este imposibil, asocierea fiind o soluție.

Suplimentar, trebuie modificate și obiceiurile de consum. Un morcov mai drept, mai mare, mai bine ambalat nu înseamnă un produs mai bun calitativ. Consumatorul joacă un rol crucial în susținerea micilor producători. Dacă rafturile cu produse românești, în acest caz legume, ar fi cele mai vânate de consumatori, marile magazine s-ar conforma și ar oferi condiții și mai bune pentru accesul producătorilor locali. Există o interdependență care pleacă din farfuria fiecăruia dintre noi, înapoi pe lanțul valoric până la decizia producătorului de a investi sau nu.

În martie 2015 ați fost desemnați de Ambasada SUA ca fiind „Antreprenorul lunii”. Ce a însemnat acest premiu pentru voi?

Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic este printre puținele inițiative de acest gen (asociere a micilor producători, bazată pe un sistem de guvernare democratic) care funcționează, vinde și oferă avantaje reale producătorilor. La nivel național, pe sectorul legume-fructe, nu există mai mult de 20 de astfel de inițiative, aflate în stadii diferite de dezvoltare. Premiul a fost, în primul rând, un mesaj al Ambasadei ce spune: ”noi credem că asocierea micilor producători este o soluție la mai multe probleme socio-economice din mediul rural românesc și premiem astfel de inițiative, astfel contribuind la încurajarea altora să ia în considerarea această cale.”

Desigur, premiul a însemnat foarte mult și în privința încurajării producătorilor membrii, o confirmare că efortul depus este cu folos și reprezintă o cale confirmată de istoria altor țări în acest domeniu.

Care sunt principalele direcții de dezvoltare ale Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic?

În anul 2016 vânzările au atins aproape 900.000 lei, sau în tone, peste 700 de tone. Aceste cifre dau curajul extinderii, atât prin cultivarea unor suprafețe mai mari de către actualii membrii, cât și prin cooptarea de noi membrii. Se are în vedere realizarea de investiții în logistica de ambalare și condiționare dar și o investiție mai mare în realizarea unui depozit propriu cu dublă funcție: atât recepție și pregătire pentru comerț, dar și păstrare pe termen lung.