Victor Babeș este creatorul primului tratat de bacteorologie din lume care se află și astăzi în casa sa memorială situată în București.

Savantul român s-a născut în 1854 la Viena și a studiat în unele de cele mai mari centre universitare ale Imperiului Austro-Ungar, mai exact în Viena și Budapesta.

Cel mai probabil, Victor Babeș, datorită patriotismului, a ratat ocazia de a primi chiar premiul Nobel pentru descoperirile sale. El a acceptat rugămintea ministrului Învățământului din România, D.A. Strudza de a înființa un institut bacteorologic în țara noastră. După ce acesta a lucrat pentru câțiva ani în străinătate, i s-a oferit șansa să creeze la București, în anul 1887, Institutul de Patologie și Bacteriologie din București.

Ascensiunea sa în lumea academică europeană a fost fulminantă și la numai 31 de ani a publicat primul tratat de bacterologie din lume în 1885. Babeș era un savant respectat de întreaga comunitate științifică pentru descoperirile și puterea sa de muncă.

De numele său sunt legate multe alte descoperiri cum ar fi un număr de 40 de microorganisme patogene, sau existența bacililor tuberculozei în urina umană. Chiar și în medicina veterinară Babeș a avut contribuții remarcabile.

Un lucru interesant este faptul că Babeș s-a înscris întâi la Conservator, însă după ce sora lui a murit răpusă de tuberculoază, a renunțat și s-a dedicat studierii medicinei pentru a ajuta oamenii suferinzi. Probabil am fi vorbit astăzi despre muzicianul Babeș și nu despre bacteriologul român care a avut realizări extrem de importante pentru lumea medicală, dacă nu ar fi avut loc această tragedie.

În 1893 este ales membru titular al Academiei Române. De asemenea devine și membru al Legiunii de Onoare din Franța, iar de numele său este legată chiar și descoperirea unui gen de paraziți care au primit numele de Babesia.

Pe lângă scrierile sale din domeniul medicinei, Victor Babeș a fost și un filozof care a susținut caracterul obiectiv și cauzal al lumii.

Victor Babeș a pierdut poate premiul Nobel, însă România a câștigat un savant ilustru care a pus bazele cercetării bactereologice din România.  Din 1959, jumătate din numele său este preluat de Universitatea Babeș-Bolyai, cealaltă jumătate provenind de la matematicianul Janos Bolyai.

Patriotismul de care a dat dovadă ar trebui să fie un exemplu pentru mulți dintre noi. Puterea de a-și sacrifica poate viitorul pentru a pune umărul la crearea unei Românii moderne și pentru a-i ajuta pe conaționali săi.