logo
Search
Generic filters
Exact matches only

Elevii vor înlocuirea merelor în programul „Fructe în școli”

elev-cu-mar

Programul „Fructe în școli”, care oferă câte un măr fiecărui elev al claselor I – VIII, a fost evaluat, iar rezultatele arată că mai bine de jumătate dintre elevii chestionați doresc înlocuirea mărului cu alte fructe.

„Peste 62% din elevii chestionaţi doresc înlocuirea mărului cu alt fruct, iar peste 31% doresc continuarea distribuirii mărului; citricele sunt preferate de aproape 28% din respondenţi, bananele de aproape 13%, urmate de pere 6%, piersici 3,5% şi struguri 2,5%”, relevă raportul de cercetare „Evaluarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli”, realizat şi finanţat în cadrul Programului European de încurajare a consumului de fructe în şcoli.

Conform studiului, preferinţa pentru fructele exotice poate avea mai multe cauze: de la disponibilitatea crescută a fructelor autohtone (elevii din mediul rural au posibilitatea consumului de fructe din propria gospodărie) în raport cu accesul la fructele exotice până la motive de natură financiară.

„Deşi preferinţele pentru fructe sunt asemănătoare în mediul urban şi în cel rural – merele sunt pe primul loc (25% rural versus 23% urban), urmate de banane (22% rural versus 12% urban), struguri (14% rural versus 5% urban), portocale (11% rural versus 5% urban), ananas (7% urban versus 2% rural) există totuşi diferenţe de consum al fructelor, elevii din mediul rural având în proporţie mai mare mereu fructe la şcoală decât cei din mediul urban şi consumând mai multe fructe seara decât cei din mediul urban. De asemenea, în mediul rural se observă o mai mare frecvenţă a consumului de sucuri carbogazoase”, precizează raportul.

Evaluarea Programului „Fructe în şcoli” a relevat faptul că, preponderent în mediul rural, copiii apreciază mai mult programul. În lipsa posibilităţilor şi oportunităţilor de a primi o gamă diversificată de fructe, aceştia acceptând mai uşor ceea ce li se oferă.

Raportul de evaluare a programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli pentru anul şcolar 2010-2011 a arătat că aproape 69% din elevii care au primit măr l-au şi consumat, iar 22% nu l-au consumat de fiecare dată şi 8,3% nu l-au consumat deloc. Motivele principale pentru care mărul nu a fost consumat se referă la calitatea acestuia („stricat”, „bătut”, „miroase urât”).

Tot calitatea produsului distribuit este cauza pentru care şi în cadrul Programului „Lapte şi corn”, cornul este componenta care are nevoie cel mai mult îmbunătăţiri, alături de necesitatea de a diversifica gama de produse distribuite şi modul de împachetare a acestora (includerea unor jocuri interactive, colecţionarea unor magneţi). Cu toate acestea, 96% dintre elevii chestionaţi consumă laptele oferit şi peste 93% consumă cornul.

Faptul că produsele nu sunt mereu atractive, că se instalează monotonia (distribuirea aceluiaşi produs zilnic, în cazul Programului „Lapte şi corn” pe toată durata anului şcolar) generează un prim efect negativ al implementării programelor – lipsa consumului regulat şi conştient al produselor – în 10% din cazuri, cei chestionaţi afirmând despre colegii lor că nu consumă merele primite, aruncându-le prin clasă; situaţia este similară şi în cazul cornului şi laptelui care sunt fie aruncate, fie date altor copii, fie sunt luate de personalul şcolii, mediul urban fiind cel în care o parte din produse sunt risipite.

„Dacă la origini, Programul <<Fructe în şcoli>> a urmărit preferinţele de consum – consumul de fructe fiind considerat o componentă a unei alimentaţii sănătoase – Programul <<Lapte şi corn>> a fost mai degrabă unul cu o puternică dimensiune socială, aspect relevat şi de studiul citat. Conform celor constatate, obiceiul de a consuma produsele distribuite este mai evident în zona rurală la nivelul grădiniţelor şi al familiilor cu nivel de trai scăzut, programul reprezentând o soluţie pentru gustarea din pauza mare, iar componenta de panificaţie fiind necesară mai ales în cadrul comunităţilor dezavantajate”, arată iniţiatorii evaluării.

În prezent, elevii primesc un măr de cel puţin 100 grame, în limita unei valori zilnice de 0,37 lei/elev, lapte (lapte UHT şi produse lactate fermentate – iaurt, sana etc.) în ambalaje de 0,2 litri şi produse de panificaţie(corn) în ambalaje de 80 grame, în limita unei valori zilnice de 1,17 lei/elev.

Programul „Lapte şi corn” a fost iniţiat ca program naţional, în 2002, iar din anul 2007, o parte din cheltuielile pentru furnizarea laptelui au început să fie rambursate din fonduri europene, România ajungând, în anul şcolar 2012-2013 la o valoare a rambursării de 10,6 milioane euro. Programul se adresează preşcolarilor din grădiniţele de stat şi private şi elevilor din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat şi prevede acordarea zilnică de lapte (UHT şi pasteurizat) sau produse lactate (din lapte fermentat care conţin cel puţin 90% din greutate lapte tratat termic: iaurt simplu, lapte bătut, sana sau chefir) în cantităţi de 200 ml şi de produse de panificaţie (cornuri sau batoane şi produse derivate: covrigi simpli sau biscuiţi uscaţi) în ambalaje de 80 g/unitate.

În anul şcolar 2009-2010, a început derularea Programului „Fructe în şcoli” a cărui implementare presupune, pe lângă distribuţia de fructe şi/sau legume şi măsuri educative.

Newsletter
Începe-ți dimineața cu o cană de cafea și articole interesante de la noi
*Respectăm dreptul la intimitate și luăm în serios protejarea datelor

Recomandări

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *