logo
Search
Generic filters
Exact matches only

Cartierele orașului medieval Cluj

 

Forma de organizare în cartiere a orașului Cluj-Napoca datează încă din Evul Mediu. Clujul medieval era la rândul său împărțit în cartiere ce începeau în interiorul zidurilor cetății și se continuau dincolo de ele, cuprinzând întreaga moșie a orașului.

Chiar dacă în prezent aceste cartiere nu mai există în forma lor originală, ele au contribuit la formarea orașului modern Cluj-Napoca.

Domeniu de 150 de kilometri pătrați

Potrivit istoricului clujean Lukács József, orașul medieval Cluj se întindea pe un domeniu vast de 150 de kilometrii pătrați care, pe lângă teritoriile locuite, cuprindea și întinderi mari de pășuni, fânațe, păduri, lunci, grădini de zarzavaturi, livezi, terenuri viticole și terenuri arabile.

Urbea medievală propriu-zisă, care a apărut pe ruinele orașului antic Napoca, s-a dezvoltat pe lungime, mai multe spre nord și spre sud deoarece era înconjurată de alte așezări, iar dintre acestea aparțineau unor domenii nobiliare diferite de cele ale cetății Cluj. Documentele istorice ale vremii vorbesc despre faptul că, în afară de cetatea propriu-zisă, în această zonă existau și alte așezări precum: satele Cluj-Mănăștur, Sfântul Petru, Sfântu Iacob, Sfântul Gheorghe, Feleacu, Lomb, Someşeni sau Sopor.

Extinderea mai mult pe nord și pe sud a orașului medieval Cluj se poate explica doar prin faptul că, celelalte domenii nobiliare, din vest (care includea și satul Cluj-Mănăștur) și din est (care includea și satul Someșeni), erau mai vechi decât domeniul nobiliar al Clujului, ele existând încă dinainte ca Clujul să fie oraș”, afirmă istoricul clujean Lukács József.

Cartierele Clujului medieval

Orașul medieval Cluj era format din Cetatea Veche şi Cetatea Nouă, care se întindeau pe aproape 530.000 de metri pătrați. Ca și formă de organizare, teritoriul locuit al orașului era împărțit în 5 cartiere și 12 zecimi sau decimi (subdiviziuni ale acestora) și se întindeau pe o suprafață de 6 kilometri pătrați. Cartierele începeau în interiorul zidurilor cetății și se continuau în exteriorul lor.

Clujul medieval era format din cariere care aveau o parte în interiorul zidurilor cetății și o parte în exteriorul lor. Pe baza acestei informații, putem presupune că aceste cartiere erau mai vechi decât zidurile cetății medievale, că împărțirea orașului exista înainte de ridicarea incintei. Întâi s-a format cartierul apoi, pe la sfârșitul anilor 1300 și începutul anilor 1.400, a fost trasată linia pe unde au fost ridicate apoi zidurile cetății”, afirmă Lukács József.

În suburbiile cetății existau gospodării cu case de locuit şi construcții anexe, parcele mari de curți şi grădini, aşa-numitetele hofstadturi.

Potrivit istoricului clujean, orașul medieval nu avea un cartier central propriu-zis. În centru se afla biserica parohială și Piața Mare (n.r. Piața Unirii), iar cartierele începeau de la cele patru laturi ale pieței, fiecare latură a pieței făcând parte din alt cartier. Cele cinci cartiere ale orașului medieval Cluj erau: Vetus Castrum (Cetatea Veche), Longa (Strada Lungă), Media (De Mijloc), Luporum (Luilor) și Rapularum (Sfeclei).

Cartierul Vetus Castrum (Cetatea Veche) se întindea în zona Pieţei Muzeului şi peste Someşul Mic. De acest cartier aparținea latura nordică a Pieței Unirii, partea vestică a străzii Ferdinand (teritoriul în prezent se află Piaţa Mihai Viteazu şi Strada Horea), precum şi străzile lăturalnice acestora.

Cartierul Longa (sau Cartierul Ungurilor) s-a format în partea estică a Pieței Unirii și avea ca stradă principală Bulevardul 21 Decembrie 1989. Cartierul s-a extins mult spre est până pe teritoriul cartierului Mărăşti din zilele noastre. Acesta se numea și Cartierul Ungurilor deoarece, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Bulevardul 21 Decembrie 1989 se numea Strada Ungurilor pentru că ducea spre Biserica din Sf. Petru (parohia ungurilor), în acea suburbie a cetății locuind maghiari din Cluj.

Cartierul Media (De Mijloc), aparținea laturii estice a Pieței Unirii şi avea drept stradă principală Bulevardul Eroilor din zilele noastre. Printre străzile ce mai erau cuprinse în acest cartier se aflau și străzile I. C. Brătianu şi Iuliu Maniu cu uliţele adiacente, dar şi zona Căii Dorobanţilor ca parte a cartierului aflată în afara zidurilor de apărare.

Cartierul Luporum (Lupilor), ocupa partea sudică a Pieței Unirii și a oraşului. Drept stradă principală avea strada Mihail Kogălniceanu, numită pe atunci strada Lupilor (până în anul 1923). Acest cartier mai cuprindea și străzile Universităţii şi Napoca, iar în afara zidurilor oraşului zona pieţei Lucian Blaga şi a străzii Clinicilor.

Cartierul Rapularum (Sfeclei), se întindea în partea de vest a Pieței Unirii și a orașului medieval. Acesta a avut drept stradă principală strada Memorandumului și continuarea ei, strada Moților din zilele noaste, cunoscute în Evul Mediu drept strada Mănăşturului, după numele satului ce mărginea în vest cetatea Clujului. Acest cartier se întindea până în zona Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, de unde începea teritoriul satului Cluj-Mănăştur.

Aceste cinci cartiere au fost împărţite la rândul lor în 12 zecimi care erau conduse de câte o căpetenie (tizedes). „Zecimea era o subunitate administrativă formată iniţial din zece case sau gospodării dar care, în secolele mai apropiate de noi, cuprindeau mult mai multe gospodării. Oraşul împrejmuit cu ziduri era împărţit în 5 zecimi, oraşul din afara zidurilor în 6 zecimi, iar satul Feleacu era socotit a fi o zecime aparte a oraşului”, mai afirmă istoricul clujean.

Newsletter
Începe-ți dimineața cu o cană de cafea și articole interesante de la noi
*Respectăm dreptul la intimitate și luăm în serios protejarea datelor

Recomandări

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *