Grecia este acum într-un impas economic, însă rămâne una dintre destinațiile preferate de vacanță pentru românii dornici de plajă. Dacă și tu urmează să îți petreci vacanța în Grecia, trebuie neapărat să încerci câteva dintre mâncărurile tradiționale grecești! Vei observa câteva influențe pe care și mâncarea tradițional românească le-a primit, dar pe care le-a asimilat diferit. Iată 10 recomandări din partea mea:

Salata grecească

Sursă foto: © Liv Friis-larsen

Pentru că e vară vei vrea să te bucuri de o salată ușoară, care să-ți stâmpere foamea fără să îți provoace indigestie. Când ești în Grecia, optează pentru o salată grecească, făcută cu roșii, castraveți, ceapă, brânză feta și măsline kalamata, peste care se presară un dressing din ulei de măsline, sare și oregano.

Brânza feta

Sursă foto: © Gvictoria

Specialitatea grecească feta e apreciată în lumea întreagă pentru gustul deosebit și textura cremoasă. Brânza feta autentică este făcută doar din lapte de oaie sau capră, iar în 2002 Uniunea Europeană a reglementat ca orice brânză care seamănă în textură sau proces de închegare cu brânza feta, să nu fie numită așa decât atunci cânt este făcută din lapte de oaie sau capră și produsă în Grecia. Restul brânzeturilor asemănătoare sunt numite brânzeturi în stil feta.
În Grecia, brânza feta se consumă fie ca gustare pe platou, fie în salate și alte preparate precum produsele de patiserie.

Baclava

Sursă foto: © Apostolosmastoris

Deși această gustare dulce și-a făcut apariția prin Imperiul Otoman în Grecia, baclavaua a suferit câteva adaptări din partea grecilor, făcând-o puțin diferită față de baclavaua turcească. Pentru că este considerat un desert luxuriant, baclavaua este servită cel mai des în timpul sărbătorilor (la Crăciun sau Paști) și este făcută de obicei din 33 straturi de foi (reprezentând anii de viață pe care Isus i-a petrecut pe Pământ) sau 40 straturi (pentru cele 40 de zile de post din Postul Mare). O altă diferență între baclavaua grecească și cea turcească e faptul că grecii se folosesc de miere și nuci pentru a o prepara, în timp ce rețeta turcească cere folosirea fisticului sau migdalelor și un sirop de apă cu zahăr.

Gyros

Sursă foto: © Ellah

Gyros este și el un preparat cu influențe din Imperiul Otoman, însă adaptat tradițiilor și stilului de viață grecesc. Carnea prăjită pe rotisorul de kebab este mărunțită și pusă într-o lipie împreună cu ceapă, roșii, cartofi prăjiți și sos tzatziki.

Moussaka

Sursă foto: © Hlphoto

Influențele Imperiului Otoman se regăsesc și în acest preparat, care de altfel, se găsește și în bucătăria tradițională românească sub o altă formă, însă varietatea grecească e una deosebită. În Grecia, musacaua se prepară din vinete și roșii soté, împreună cu carne tocată, așezate în straturi și acoperite cu un sos Bechamel, după care date la cuptor pentru a se rumeni.

Souvlaki

Sursă foto: © Foodio

Souvlaki e un preparat simplu și delicios, în care carnea (de obicei de porc, însă în multe locuri se prepară și din cărnuri precum pui sau vită, pentru turiști) e pusă pe frigărui și gătită împreună cu legume pe grătar. Se servește fie pe platou cu cartofi prăjiți, fie pe lipie sub forma unu gyros.

Sosul Tzatziki

Sursă foto: © Denio Rigacci

Sosul grecesc tzatziki se folosește în gyros sau poate fi pus ca sos de sine stătător, în care poți scufunda diferite alimente gătite sau crude. Tzatziki se prepară din iaurt grecesc, din lapte de oaie sau capră în mod obișnuit, însă se prepară și cu iaurt din lapte de vacă. Lângă iaurt se pune usturoi, castravete mărunțit, sare, ulei de măsline și uneori suc de lămâie, pătrunjel sau mărar.

Iaurtul grecesc

Sursă foto: © Tashka2000

Iaurtul grecesc este diferit de iaurtul obișnuit datorită procesului de preparare. Acesta este strecurat, astfel încât zerul să fie scos din iaurt, produsul rămas fiind unul extrem de cremos și dens. Din punct de vedere al nutriției, iaurtul în stil grecesc este mai sănătos pentru organism, pentru că are un conținut mai ridicat de proteine.

Dolmathakia

Sursă foto: © Zoryanchik

Pentru români, Dolmathakia poate fi echivalentul unor sarmale în viță de vie, în variantă vegetariană. Acestea se prepară similar și conțin un amestec făcut din orez, mărar, ceapă, ulei de măsline, pătrunjel, muguri de pin, mentă și piper, învelit în frunze de viță de vie. În Grecia, acest preparat este servit de obicei rece sau la temperatura camerei, pe post de aperitiv sau gustare.

Spanakopita

Sursă foto: © Robyn Mackenzie

Așa cum probabil îți dai seama din nume, acest preparat este o plăcintă cu spanac și brânză feta. Se regăsește pe majoritatea teritoriului grecesc și este preparată cu ajutorul foilor de plăcintă, între care se pune un amestec de spanac, brânză feta, ceapă, ulei de măsline și condimente. Desigur, există diferite variații ale acestui preparat, în funcție de zona în care este făcut.