Search
Generic filters
Exact matches only

Festivaluri și obiceiuri de iarnă în Maramureş

Maramureșul este una dintre cele mai vizitate zone istorice din România, indiferent de anotimp. Turiștii români și străini vin aici atât datorită peisajelor naturale spectaculoase, cât și pentru tradițiile și obiceiurile, transmise din generație în generație, care se păstrează și în prezent.

În perioada Crăciunului, în această zonă au țării au loc numeroase obiceiuri și festivaluri de iarnă. Pe lângă obiceiul colindatului, umblatului cu steaua sau cu capra, aici pot fi văzute și alte tradiții specifice Maramureșului.

Umblatul cu Steaua

Din Ajunul Crăciunului și până la sfârșitul zilelor de Crăciun în Maramureș copiii umblă cu „Steaua” pentru a vestii nașterea Domnului. Aceștia sunt asemănați cu magi care au fost călăuziți de o stea pentru a ajunge la ieslea unde s-a născut Iisus.

Copiii poartă steaua îmbrăcați în costume populare și panglici multicolore și poartă pe cap un coif cu numele unui personaj biblic. De asemenea, și steaua este împodobită, iar în mijloc are o imagine cu o scenă biblică.

Zânele Vestitoare ale Crăciunului

Zânele Vestitoare ale Crăciunului este un obicei întâlnit în localitățile Borșa și Săcel, din județul Maramureș. Zânele sunt trei fete îmbrăcate în haine albe care au câte o baghetă magică realizată din buruieni și care umblă din casă în casă și vestesc Nașterea lui Iisus, rostind texte speciale gazdelor a căror case le vizitează. La final, cele trei zâne sunt răsplătite cu daruri tradiționale sau cu bani.

Herdetișurile

Herdetișurile reprezintă un obicei întâlnit în satul maramureșean Văleni. Acesta are loc în ziua de Crăciun și presupune ca localnicii care au avut un comportament nepotrivit de-a lungul anului să fie „mustrați” în public de câțiva tineri mascați. Astfel, după slujba de Crăciun, tot satul se adună într-un singur loc și ascultă glumele care se fac pe seama celor care nu au trăit în anul respectiv după regulile nescrise ale vieții la țară. La final, toată lumea se întoarce spre case zâmbind și glumind pe seama celor auzite de la tinerii mascați.

Viflaimul

Viflaimul este unul dintre cele mai populare obiceiuri tradiționale maramureșene, des întâlnit în localitățile Vișeu de Sus, Botiza, Ieud. Acesta reprezintă o scenetă de teatru popular, jucată de cete mari de feciori (20 – 30 de personaje), în care apar mai multe personaje biblice care au legătură cu momentul Nașterii Domnului, precum: Fecioara Maria, Iosif, Irod, îngerii ori craii. La aceste personaje se adaugă și patru draci în frunte cu șeful lor, Scaraoţchi, care poartă tălăngi şi măști populare, dracii și măștile având origini foarte vechi.

Această scenetă se joacă din Ajunul Crăciunului până la ziua Sfântului Ioan Botezătorul.

Vergelul

Un alt obicei de iarnă specific Maramureșului este Vergelul. Acesta este de fapt o petrecere dedicată doar tinerilor, care se organizează în localitățile Bozânta Mare, Bozânta Mică, Arieșu de Câmp, Ardusat, Bârgău, Merișor, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Petrecerea este organizată de bărbații tineri din sat, numiți „feciori” și la ea sunt invitate tinerele din localitate. La această petrecere tinerii se distrează și prezintă dansuri specifice acestui eveniment, precum: „Danțul dintâi”, „Patru pași”, „Șapte pași”, „Codrenească” și „Roatile”.

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația”

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” este cel mai important eveniment din anotimpul rece care are loc în Maramureș. Acesta este organizat în jurul datei de 27 decembrie, în orașul Sighetu Marmației.

Festivalului, cu o vechime de 47 de ani, aduce în prim-plan obiceiurile de Crăciun și tradițiile de iarnă specifice Maramureșului. În prezent, festivalul este precedat de numeroase concerte de colinde, expoziții sau lansări de carte, prin care se încearcă promovarea obiceiurilor de iarnă românești.

Jocul Moșilor

Jocul Moșilor este un alt obicei de iarnă maramureșean dedicat doar tinerilor. Acesta este un dans arhaic care se dansează în casele în care sunt fete de măritat. Dansatorii poartă măști colorate, confecționate din lemn, piei de animale pe cap și sunt îmbrăcați cu piei de oaie neprelucrate pentru a nu fi recunoscuți. Costumul este astfel alcătuit încât să sugereze prezența moșilor, a strămoșilor chemați, conform tradiției, să îndrume tinerii care se află la începutul vieții de adult.

Obiceiul Jocului Moșilor se desfășoară, de obicei, în perioada dintre Crăciun și Anul Nou și este unul dintre cele mai vechi jocuri tradiționale de iarnă din Maramureș.

Umblatul cu Capra

Un alt obicei din perioada sărbătorilor de iarnă, prezent și în Maramureș, este umblatul cu „Capra”. Acesta este de fapt un ritual, un dans popular menit să aducă rodnicie în anul ce urmează. Participanții la spectacol se îmbracă în costume naționale și poartă măști cu diverse personaje precum: capre, ciobani, țigani, moși sau draci. Personajele scenetei muzicale, alături de lăutari, merg din casă în casa și strigă „Primiți cu capra?”. Apoi, jocul „caprei” se desfășoară sub forma unei scenete comice ce prezintă târguiala dintre un vânzător și un cumpărător.

Brondoșii

Brondoșii este un obicei de iarnă întâlnit doar în orașul Cavnic, între Crăciun și Anul Nou, fiind unic în Maramureș. Brondoșii sunt tineri îmbrăcați în costume tradiționale, iar pe cap poartă măști confecționate din piei de oaie sau de capră și la brâu au o curea pe care sunt prinși foarte mulți clopoței. Potrivit semnificației străveche a obiceiului, brondoși trebuie să alerge pe străzile orașului pentru a alunga spiritele rele, având rolul de purificare a spațiului. Tradiția locului spune că dacă te întâlnești pe stradă cu brondoșii îți va merge mai bine în anul următor.

Newsletter

Bună Dimineața, săptămânal pe email

*Respectăm dreptul la intimitate și luăm în serios protejarea datelor

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *