Stațiunea clujeană Beliș-Fântânele este amenajată pe malul lacului artificial de acumulare Beliș-Fântânele și se află situată la aproximativ 75 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, reședința județului Cluj. Aceasta este una dintre cele mai vizitate zone montane din județul Cluj, atât datorită peisajelor naturale de basm, cât și a legendelor locului.

Chiar dacă majoritatea turiștilor o numesc Stațiunea Beliș-Fântânele, în realitate stațiunea turistică clujeană se numește doar Fântânele. Ea este situată la o altitudine de 1050 de metri, se întinde pe malul lacului Beliș-Fântânele și este înconjurată Munții Gilăului și Munții Vlădeasa. Stațiunea aparține administrativ de comuna Râșca. Aceasta este cunoscută drept o zonă de relaxare și de odihnă datorită aerului de aici, care este benefic pentru tratarea anemiei şi a nevrozei astenice.

Datorită poziționării sale într-o zonă montană de basm, înconjurată de un lac și de natura sălbatică, zona Beliș – Fântânele s-a dezvoltat foarte mult în ultimele decenii, aici fiind construite multe pensiuni, iar mulți clujeni ridicându-și cabane sau case de vacanță.

Biserica din lacul Beliș-Fântânele

Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice ale zonei este lacul de acumulare Beliș-Fântânele, cunoscut de locuitorii zonei și ca „Lacul Blestemat”. Istoria și renumele lacului este legată de prima vatră a localității Beliș, care exista înainte pe locul unde a fost construit acesta.

Lacul de acumulare Beliș-Fântânele a fost construit în anii 1970, când regimul comunist – cel aflat la guvernare în România în acea perioadă – a decis ca pe vatra Belișului și a câtorva cătune din jur să fie realizat un lac de acumulare artificial, prin devierea cursul Someşului Cald, lac care să pună în funcțiune turbinele centralei electrice de la Mărișel. Atunci au fost strămutați din vale peste 1.000 de locuitori, a căror case au fost distruse și reconstruite într-o zonă mai înaltă. Se spune că odată cu strămutarea locuitorilor, au fost strămutați și morții, aceștia fiind îngropați într-un nou cimitir.

Singura dovadă a existenței unei așezări acolo a rămas doar o biserică. Uneori, când se realizează uzinarea lacului (n.r. scoaterea unei cantități de apă din lac pentru a fi utilizată la producerea curentului electric) pe suprafața lacului se pot vedea o parte din ruinele Biserici Urmanczy, de pe vechea vatră a Belișului. „Biserica de sub lac”, așa cum mai este ea numită de locuitorii zonei, a fost construită în anul 1913 și aparținea cultului romano-catolic.

Se spune că lacul este blestemat pentru că mulți dintre locuitorii vechiului Beliș au murit de inimă rea, după ce au fost nevoiți să își părăsească munca de o viață și să se mute. De asemenea, renumele îi vine și de la faptul că aici s-au înecat mulți oameni, dar și datorită înfățișării biserici, care amintește de vechea vatră a satului.

De ce merită să vizitezi zona Beliș-Fântânele?

Turiștii vin în zona Beliș-Fântânele fiind atrași de liniștea, frumusețea locului și de legendele formării lacului de acumulare Beliș-Fântânele.

Fiind o zonă montană spectaculoasă, aici sunt amenajate și trasee turistice pe care se pot face drumeții. Printre cele mai cunoscute obiective turistice din apropierea stațiunii sunt: Lacul Beliș-Fântânele, Arborii de Sequoia din comuna Sacuieu, Cascada Vălul Miresei și Rezervația Naturală Cetățile Ponorului. Zona este una cunoscută și printre speologi, aici existând numeroase peșteri. De asemenea, în lac se poate pescui, se pot face plimbări cu barca sau se pot practica sporturi nautice.

În perioada de iarnă se obișnuiește închirierea carbenelor construite în această zonă, în special de către familii sau de grupuri care doresc să își petreacă sărbătorile de iarnă într-o zonă liniștită de munte, un avantaj în plus fiind acela că în apropierea stațiunii se află și o pârtie de schi.